Telocitele şi regenerarea hepatică
Telocitele reprezintă celulele speranţei, speranţă în vindecare pentru bolnavi consideraţi în prezent incurabili.
Corina Cristea, 08.08.2014, 09:30
Telocitele reprezintă celulele speranţei, speranţă în vindecare pentru bolnavi consideraţi în prezent incurabili. Descoperite în urmă cu patru ani la Institutul Naţional de Patologie Victor Babeş din Bucureşti, telocitele sunt nişte celule cu corp mic, dar cu prelungiri extrem de lungi şi care lucrează în tandem cu celulele stem. Descoperirea a fost făcută, de fapt, în 2005, cercetătorii denumind iniţial noile celule Cajal-like”, datorită asemănării cu celulele interstiţiale Cajal, care poartă numele descoperitorului lor. Studiile făcute ulterior, însă, au demonstrat că aceste celule au caracteristici foarte diferite de cele ale lui Cajal.Cele mai recente cercetări au relevat că telocitele pot avea rol în regenerarea ficatului şi pot participa la vindecarea muşchiului cardiac după infarct, creând noi mici vase de sânge, capilare.
Academicianul Laurenţiu Popescu, directorul general al Institutului Victor Babeş, cel care a descoperit aceste celule, spune că, mai mult, au fost găsite telocite şi în valvele cardiace. Organe complet configurate, cu toate celulele ajunse la maturaţie şi transplantate la animale, au reuşit să funcţioneze pentru perioade variabile de timp.
Este ceva ce acum 20 de ani nu gândea nimeni, nici cel mai optimist cercetator”, explică academicianul Ionel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila.
Deocamdată, rolul telocitelor este testat doar pe cobaii din laborator, dar descoperirea deschide calea vindecării unor boli grave, precum infarctul sau ciroza. Miza este enormă, spun specialiştii, care amintesc că ar putea fi salvate vieţile a milioane de oameni, ştiut fiind că principala cauză a mortalităţii în lume o reprezintă bolile cardiovasculare, preponderent fiind infarctul miocardic. Iar România deţine recordul nedorit de a fi pe primul loc în Europa din punct de vedere al mortalităţii cauzate de bolile cardiovasculare. Dacă se taie chirurgical de la un şobolan o parte consistentă din ficat, acesta se reface pe parcursul câtorva săptămâni.
Şi, în această perioadă, dacă se numără telocitele prin mijloace ştiinţifice, se constată că numărul de telocite creşte”, explică Laurenţiu Popescu: Telocitele, în ultimul an, au fost puse în evidenţă, dincolo de cele circa 25 de organe în care fuseseră descrise până anul trecut, în piele, în ochi şi în măduva osoasă. Senzaţional este faptul că telocitele cresc şi sunt implicate în regenerarea ficatului. Nu ştiu dacă, până la urmă, vom fi în stare să demonstrăm că telocitele reprezintă cauza regenerării ficatului sau doar un martor. În sfârşit, menţionez că există deja informaţii în legătură cu boli care ar fi datorate absenţei telocitelor. Cea mai cunoscută dintre acestea este scleroza multiplă.”
Noutatea în cercetarea medicală a telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă (pulmonară, cardiacă, hepatică) sau psoriazisul, precizează academicianul Laurenţiu Popescu. Noile progrese au fost realizate de echipa de cercetători de la Victor Babeş în cooperare cu specialişti de calibru din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA. În Guangzhou-China, unde a fost prezentă şi echipa de cercetători români, a fost realizat primul transplant de telocite pe cobai. Iar muşchiul inimii, afectat de un infarct provocat, s-a refăcut. Refacerea ţesuturilor, a organelor, se numără între provocări, pentru că, înaintând în vârstă, inima, ficatul, plămânii, muşchii, creierul îşi schimbă structura, îmbătrânesc. Altfel spus, încep să degenereze, spune academicianul Popescu, prezentând transplantul de organe drept o soluţie de compromis. Soluţia reală, spune el, ţine de oprirea degenerării treptate a organelor printr-o procedură care să permită regenerarea.
Conform studiilor, rezultatele obţinute după tratamentul cu telocite sunt de 10 ori mai bune faţă de tratamentul tradiţional cu celule stem. Iar cercetările în România ar putea avansa ceva mai alert graţie deciziei Ministerului Educaţiei de la Bucureşti ca, pentru prima oară de la descoperirea telocitelor, să acorde sprijin Institutului Victor Babeş. Este vorba despre modernizarea infrastructurii destinate cercetării avansate în medicina celulară şi moleculară, valoarea proiectului fiind de circa 10 milioane de euro şi urmând să se deruleze pe o perioadă de 18 luni. Decizia este cu atât mai importantă cu cât banii alocaţi cercetării în România sunt extrem de puţini în comparaţie cu alte ţări europene.
Nominalizat de 19 ori până acum la Premiul Nobel pentru Medicină, Institutul Victor Babeş din Bucureşti ar putea ca prin cercetările revoluţionare legate de telocite să dobândească la un moment dat distincţia amintită. Deocamdată, academicianul Laurenţiu Popescu este primul român distins cu prestigiosul premiu Magnolia Albă” acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai, acordat la scurt timp după ce Academia Internaţională de Cercetări Cardiovasculare cu sediul în Statele Unite ale Americii i-a acordat Medalia de Aur 2012” – distincţie considerată de vârfurile medicinei internaţionale drept premiul Nobel pentru cardiologie.
