Summit cu miză complexă, la Bucureşti
Iniţiativa celor Trei Mări s-a maturizat politic şi conceptual şi toate condiţiile sunt îndeplinite pentru a începe proiecte concrete, este convingerea exprimată de şeful statului român, Klaus Iohannis.
Corina Cristea, 21.09.2018, 14:08
Iniţiativa
celor Trei Mări s-a maturizat politic şi conceptual şi toate condiţiile sunt
îndeplinite pentru a începe proiecte concrete – este convingerea exprimată de
şeful statului român, Klaus Iohannis, la summitul care a reunit, în această
săptămână, la Bucureşti, înalţi demnitari şi responsabili europeni şi
americani, între aceştia numărându-se preşedintele Comisiei Europene,
Jean-Claude Juncker, sau Rick Perry, secretarul SUA pentru Energie. Proiecte
economice pentru dezvoltarea zonei dintre Marea Baltică, Adriatică şi Marea
Neagră s-au aflat în prim-planul întâlnirii de două zile din capitala României
a Iniţiativei celor Trei Mări – o platformă politică flexibilă, care include
cele 12 state membre UE aflate între cele trei mări amintite: Austria,
Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.
Scopul summitului a fost acela al
realizării unor progrese concrete pentru creşterea interconectivităţii în
regiune în trei domenii principale – energie, transporturi şi digital.
Iniţiativa are potenţialul de a facilita o interconectivitate sporită în
Europa Centrală şi de Sud-Est, de a intensifica relaţiile economice şi
comerciale şi fluxurile de investiţii din regiune şi cu alţi parteneri din
comunitatea euroatlantică. Prin urmare, suntem avocaţi ai contribuţiei acestei
iniţiative la consolidarea generală a Uniunii Europene şi a relaţiei
transatlantice, a punctat preşedintele Iohannis. La această întâlnire s-a
venit cu proiecte, iar fiecare şi-a pledat cauza.
Invitat la Radio România, Dan
Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
al Academiei Române, a explicat: Summit-urile
sunt precum cuptorul cu microunde, ele nu gătesc mâncarea. Acolo aduci o
mâncare care e pregătită, o aduci, o încălzeşti, o răceşti, dar nu o găteşti
acolo. Nu se întâlnesc oameni la
summit şi le vine o idee brusc şi
încep să facă o construcţie enormă. Ei vin acolo cu proiecte. Sigur, caută
oportunităţi, dar caută oportunităţi în interiorul unor proiecte pe care deja
le gândesc. Acolo e marea discuţie de fapt, cine a pregătit înainte mâncarea
care se aduce la summit? A pregătit-o bine, a pregătit-o coerent, e o mâncare
apetisantă, poate să fie asumată de toată lumea? Astea sunt de fapt mizele unor
asemenea summit-uri.
Iniţiativa celor Trei Mări a fost lansată în 2015 în
ideea ca Europa Centrală să devină coloana vertebrală a unei Europe solide, pe
baza a trei piloni – convergenţă economică şi coeziune pe plan european şi o
legătură transatlantică puternică, a amintit preşedinta Croaţiei, Kolinda
Grabar Kitarovic. Şefa statului croat – cea care a lansat Iniţiativa, acum trei
ani, împreună cu omologul său polonez Andrzej Duda – a amintit că pentru prima
dată, în cadrul reuniunii de la Bucureşti, are loc şi un forum de afaceri.
Securitatea energetică rămâne o precondiţie pentru implementarea inovării şi
pentru creşterea potenţialului comun, s-a subliniat la Bucureşti.
Ca preşedinte
al Consiliului Uniunii Europene, Austria va încerca sa finalizeze pachetul UE
privind energia curată, a menţionat Alexander van der Bellen, preşedintele
acestei ţări, care va preda acest mandat României, la 1 ianuarie 2019. Scopul
nostru comun trebuie să fie asigurarea securităţii energetice pentru toţi
cetăţenii europeni, iar pentru aceasta este nevoie de diversificarea surselor
de energie, precum şi a rutelor de transport. Avem nevoie de amândouă, a
apreciat preşedintele Austriei.
Cât de important este un astfel de summit? Din nou, Dan
Dungaciu: E important acest
summit, indiscutabil, ca o potenţialitate. Summitul îţi oferă o posbilitate ca
lucruri care te interesează pe tine ca ţară şi pe tine ca ţară membră NATO şi a
Uniunii Europene să le concretizezi într-un fel sau altul. În al doilea rând, eu aş spune că suntem
într-o iniţiativă care a fost dezvoltată de actori cu interese majore pe axa
economică nord-sud. Lucrurile care
se discută, lucrurile semnificative, de la reţele de infrastructură, transport
sau energetice sunt pe Axa nord-sud, o axă care e importantă, dar aş spune că
nu e cea mai importantă din perspectiva României, care, dacă era să creeze un
proiect regional şi un proiect european, trebuia să creeze un proiect pe Axa
est-vest. De ce? Pentru că miza principală, astăzi, a României este să se
interconecteze, să se conecteze cu actorii occidentali. Astăzi a devenit foarte
limpede că nu e atât de important să ai resurse cât să fii hub. Deci, Germania,
Turcia, Ungaria nu sunt posesori de resurse energetice, dar sunt, de pildă,
hub-uri regionale foarte semnificative şi devin din ce în ce mai importante.
Ei, România cu asta trebuie să se conecteze, la asta trebuie să aspire.
Iniţiativa
celor Trei Mări vine în sprijinul obiectivului comun al Uniunii Europene de a
apropia Estul şi Vestul Europei, a punctat un alt aspect comisarul european
pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, la forumul de afaceri organizat în
marja summitului.