Steadfast Defender

Constituit dintr-o serie de exerciţii militare individuale în care vor fi implicate în total 50 de nave militare, 80 de avioane şi peste 1100 de vehicule de luptă, Steadfast Defender 24 este cel mai mare exerciţiu militar

Corina Cristea, 02.02.2024, 09:56

Constituit dintr-o serie de exerciţii militare individuale în care vor fi implicate în total 50 de nave militare, 80 de avioane şi peste 1100 de vehicule de luptă, Steadfast Defender 24 este cel mai mare exerciţiu militar de la încheierea Războiului Rece.

Lansat de Alianța Nord-Atlantică în luna ianuarie, exerciţiul va arăta că NATO poate desfăşura şi susţine operaţiuni complexe timp de mai multe luni, în orice condiţii, pe mii de kilometri, din nordul Atlanticului până în Europa Centrală şi de Est, se arată într-un comunicat de presă al alianţei. Până la finalul lunii mai, în cadrul Steadfast Defender 24 se vor simula scenarii care îşi propun să demonstreze capacitatea NATO de a consolida zona de responsabilitate a forţelor aliate din Europa. Manevrele vor implica 90 de mii de militari din toate cele 31 de ţări membre NATO și din Suedia (țară în curs de aderare), a precizat generalul american Christopher Cavoli, comandatul suprem al Forţelor Aliate din Europa.

Alianţa îşi va demonstra capacitatea de a consolida zona euroatlantică prin dislocarea forţelor din America de Nord. Această consolidare va avea loc în cadrul unui scenariu de conflict emergent, simulat împotriva unui adversar din vecinătate, a adăugat generalul Cavoli.

Exerciţiul este, de fapt, prima aplicare militară a noului concept de Plan regional de apărare şi al noului concept de forţe al NATO aprobate anul trecut, a explicat la Radio România analistul politico-militar Claudiu Degeratu:

Din declaraţii reiese că focalizarea va fi pe Flancul Nordic în principal, dar particularitatea faţă de ultimii 20 de ani este că NATO, în acest moment, chiar dacă trebuie să ducă, să zicem, în scenariu fictiv, o operaţiune militară pe Flancul Nordic, trebuie să-şi asigure şi celelalte segmente.

De aceea toţi aliaţii participă, în diferite grade, şi toţi vor fi implicaţi, pentru că principiul abordat de NATO în ultimii doi ani este acela de a fi capabil să răspundă oricăror provocări pe toată graniţa NATO sau pe toate zonele de contact cu zonele, să zicem, importante ca surse de riscuri şi ameninţări. Există această concepţie de apărare 360 de grade, deci mobilizarea va fi totală, în toate planurile – terestru, maritim şi naval – şi, mai mult decât atât, se introduce abordarea multidomeniu, adică integrat diferite domenii, inclusiv cel de apărare cibernetică va fi testat cu această ocazie.

Există mai multe preocupări în ultimul an, în special de a dezvolta nu doar partea, să zicem, militară convenţională, ci şi cea avansată, spaţială şi cibernetică. Cred că sectorul cibernetic va fi pe primul plan, Probabil că anumiţi aliaţi care au capacităţi în domeniul spaţial, mă refer în special la americani, dar nu numai, probabil că vor contribui specific pe zona aceasta, Marea Britanie, probabil Italia şi Franţa.

Avea nevoie NATO de un astfel de exerciţiu, de noi planuri de acţiune în actualul context geostrategic? Sigur că da, e o continuitate, spune Hari Bucur Marcu,expert în politici de securitate: am avut ultimul summit al NATO în care actualul comandant suprem aliat pentru Europa, generalul Cavoli, a prezentat un document de mii de pagini care prezenta exact cum s-ar putea să se transforme deciziile acelea luate la summit în putere militară şi mai ales în capacităţi militare de acţiune, în cazul în care Rusia va continua această atitudine beligerantă la adresa Europei în general. Acest mare exercițiu este o continuare firească a procedurilor prin care se trece de la decizia politică la planificarea militară și apoi la exersarea capacităților militare, astfel încât decizia politică să poată să fie garantată de puterea militară.

Deşi în documentele exerciţiului nu se menţionează numele Rusiei, Steadfast Defender se desfăşoară într-un moment important, remarcă analiștii, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Hari Bucur Marcu: Nu se menţionează în exerciţiu numele Rusiei pentru că este un scenariu în care nu se nominalizează niciun inamic concret. Adică e un inamic fictiv, care creează acest scenariu. Însă nu este niciun fel de secret că în acest exerciţiu se vor juca pentru prima oară într-o formă complexă două comandamente care au fost înfiinţate explicit în 2018-2019, explicit pentru a face faţă atitudinii din ce în ce mai agresive a Rusiei. Adică n-a aşteptat nimeni momentul februarie 2022 pentru a lua măsuri împotriva posturii agresive a Rusiei.

Încă din perioada mandatului preşedintelui precedent al Statelor Unite s-au făcut paşi foarte serioşi pentru a-i fi Rusiei foarte clar că ceea ce făcuse în 2014 cu Crimeea este inacceptabil şi nu poate să facă mai mult, să continue în acest mod. Se exersează capacitatea flotei a doua americane, care a fost reînfiinţată şi ea tot în urma atitudinii agresive a Rusiei, acum vreo patru ani de zile sau cinci. Deci se exersează capacitatea acestei flote de a organiza o traversare peste Atlantic, de a ajunge în Europa şi de acolo de a trimite forţele exact unde este nevoie de ele.

Este o simulare de război propriu-zis, mult mai mult decât o situaţie de criză, este o situaţie de conflict militar pe care o simulează acest exerciţiu, în care sunt comandamente care s-au pregătit până acum câţiva ani de zile pentru a putea să conducă manevrele acestea şi în acelaşi timp, vedem şi o problemă de integrare. Vorbim de cinci medii ale acţiunilor de luptă, e vorba şi de cosmos, e vorba şi de mediul cibernetic, nu numai de cele clasice, de uscat, apă şi aer. Aşa ceva nu s-a mai făcut, mai spune Hari Bucur Marcu.