Securitatea la Marea Neagră

O recentă conferinţă pe tema provocărilor de securitate pe flancul estic al Alianţei Nord - Atlantice, organizată la Bucureşti, a readus în atenţie nevoia întăririi capacităţilor NATO la Marea Neagră.

Corina Cristea, 10.05.2019, 13:52

O recentă conferinţă pe tema provocărilor de
securitate pe flancul estic al Alianţei Nord – Atlantice, organizată la
Bucureşti, a readus în atenţie nevoia întăririi capacităţilor NATO la Marea
Neagră, regiune care continuă să fie marcată de
conflicte îngheţate şi de tensiuni latente. Pentru că orice deficienţă, orice
vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei, ca întreg. Este
pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări? Este întrebarea formulată la
aceste discuţii de preşedintele României, Klaus Iohannis, care a pledat în favoarea unei prezenţe aliate unitare,
consolidate şi coerente pe întregul flanc estic:

Securitatea în
regiunea Mării Negre şi pe flancul estic se reflectă direct asupra securităţii
euroatlantice. Orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine
una a Alianţei, ca întreg, şi invită pur şi simplu la acţiuni ostile. Este
pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări? A demonstrat până acum că da,
dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014,
continuând cu cele din 2016, la summitul de la Varşovia, şi apoi la summiturile
de la Bruxelles, din 2017 şi 2018. Dar nu este suficient. Pentru regiunea Mării
Negre se impune pe mai departe o abordare articulată şi coordonată în termeni
politici, operaţionali şi privind capabilităţile pentru a restabili echilibrul
şi a descuraja acţiunile ostile.

O abordare
strategică este vitală, a subliniat liderul de la Bucureşti, şi presupune, în
plan operativ, monitorizarea permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea
posturii NATO şi a capacităţilor de apărare, concomitent cu creşterea
rezilienţei partenerilor Alianţei, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. În
opinia Bucureştiului, o prezenţă aliată unitară, consolidată şi coerentă de la
Marea Baltică la Marea Neagră este necesară pentru a realiza o postură
eficientă de descurajare şi apărare a NATO.

Pe de altă parte, creşterea
capacităţii de apărare a Uniunii Europene este în interesul NATO, iar
programele şi operaţiunile trebuie să fie complementare, s-a mai apreciat în
timpul discuţiilor. James Appathurai, asistent adjunct al secretarului general
NATO pentru afaceri politice şi politici de securitate, a explicat că, în
actualul context de securitate, NATO şi Uniunea Europeană trebuie să fie şi mai
apropiate. Această apropiere, survenită în urma deteriorării mediului de
securitate, atât din cauza terorismului, cât şi din cauza instabilităţii
determinate de Rusia, este necesară pentru siguranţa tuturor statelor membre,
consideră oficialul NATO.

O Europă mai capabilă în domeniul Apărării va putea
să îşi asume mai multe responsabilităţii şi să preia mai mult din povara
comună. Asta ar fi şi în beneficiul NATO, de vreme ce statele membre sunt
proprietarele capabilităţilor pe care le pot pune la dispoziţia Alianţei.
Parteneriatul strâns şi consolidat dintre UE şi NATO şi relaţia transatlantică
rămân esenţiale pentru a răspunde ameninţărilor şi riscurilor de securitate la
adresa ambelor organizaţii, este, în acelaşi timp, poziţia Serviciului European
de Acţiune Externă – instituţie a Uniunii Europene lansată oficial la 1
decembrie 2010 şi care asistă

Înaltul Reprezentant al UE pentru politică
externă şi de securitate comună în exercitarea mandatului său. Instituţia a
fost reprezentată la Bucureşti de secretarul sîu general adjunct,
Jean-Cristophe Belliard, care a insistat pe nevoia ca Uniunea să-şi asume
responsabilităţi mai mari faţă de propria securitate, dar în mod complementar
şi nu concurenţial cu NATO.

Prezent la conferinţa de la Bucureşti, Peter Doran,
expert american în
apărarea transatlantică şi securitatea energetică şi coordonator alCentrului pentru Analiza Politicilor Europene, s-a referit la consolidarea
relaţiei transatlantice: Organizaţia noastră îşi dedică activitatea unei înţelegeri mai bune a
modului în care pot fi strânse legăturile Statelor Unite ale Americii cu
aliaţii săi, mai ales aici, în regiunea Mării Negre. Mă pot gândi imediat la
trei exemple unde putem face acest lucru: unul este cooperarea în domeniul securităţii
şi al apărării, al doilea este energia, iar al treilea este ceea ce reprezintă
o legătură indestructibilă, şi anume libertatea. Acestea sunt legăturile care
aduc România şi Statele Unite mai aproape.

România este în special
interesată de securitate pe fondul recentelor evoluţii din regiune, a precizat
şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, care a explicat că nu întâmplător
aceasta este a doua cea mai importantă prioritate a preşedinţiei României a
Consiliului Uniunii Europene, după coeziune. Teodor Meleşcanu: În privinţa multor chestiuni
importante din regiunea noastră, ca de exemplu Balcanii de Vest, a existat
întotdeauna o convergenţă strategică între activitatea NATO şi cea a Uniunii
Europene. Avem de aici multe lecţii preţioase în ceea ce priveşte coordonarea
strategică şi dezvoltarea interoperabilităţii. Este în ADN-ul
politic al României să fie un avocat puternic al Parteneriatului UE-NATO şi al
relaţiei transatlantice, ca unul dintre principalii piloni ai securităţii
europene, a mai punctat Teodor Meleşcanu.