Securitatea în regiunea Mării Negre

Ultimii ani au fost marcaţi de modificări sensibile pentru securitatea zonei Mării Negre, iar NATO, ca alianţă direct interesată în această problematică, urmăreşte situaţia cu atenţie şi ia decizii pentru păstrarea unui echilibru.

Corina Cristea, 22.06.2018, 15:18

Ultimii ani
au fost marcaţi de modificări sensibile pentru securitatea zonei Mării Negre,
iar NATO, ca alianţă direct interesată în această problematică, urmăreşte
situaţia cu atenţie şi ia decizii pentru păstrarea unui echilibru. Deteriorarea
situaţiei s-a accentuat odată cu războiul din Georgia, din 2008, urmat de
anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014. Acţiunile Rusiei destabilizează
întreaga regiune a Mării Negre şi pun în pericol nu doar securitatea, dar şi
democraţia statelor din zonă, a declarat ministrul român de Externe, Teodor
Meleşcanu, la un forum de securitate organizat recent la Bucureşti.

Marea Neagră este la o
răscruce de drumuri şi situaţia de securitate de aici se reflectă, de exemplu,
în Orientul Mijlociu, a atras atenţia şeful diplomaţiei române: Din Crimeea şi estul Ucrainei, asistăm la o creştere a prezenţei militare
logistice ruse în sprijinul unor operaţiuni navale şi a unor infrastructuri
aflate la distanţă, care transformă Marea Neagră într-o platformă pentru
proiectarea de putere militară în alte regiuni ale lumii. Teodor Meleşcanu a menţionat că
multitudinea de ameninţări şi riscuri clasice şi hibride din imediata
vecinătate a Europei a avut repercusiuni majore asupra intereselor, relaţiilor
şi calculelor strategice din zona Mării Negre. Iar în faţa acestor tipuri
distincte de ameninţări cel mai bun răspuns este abordarea lor unitară din
partea statelor membre NATO şi ale Uniunii Europene.

Invitat la Radio România,
secretarul de stat în ministerul Apărării Naţionale şi şef al Departamentului
pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Mircea Duşa, a vorbit despre măsurile pe care
Alianţa Nord-Atlantică le are în vedere pentru perioada următoare: Aceste măsuri vizează, în primul rând, adaptarea NATO la noua situaţie de
securitate pe flancul estic, ca urmare a crizei din Ucraina, a anexării
Crimeii, a măsurilor care trebuie luate pe flancul sudic, având în vedere situaţia
din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii, dar şi măsurile pe flancul nordic
al NATO şi al Uniunii Europene. Aceste teme importante se referă, în primul
rând, la creşterea capacităţii de apărare, la creşterea graduală a capacităţii
de apărare şi de luptă. De asemenea, măsurile privind postura de descurajare şi
apărare şi a unor concepte noi pe care le are în vedere NATO în perioada
următoare.

Securitatea
Alianţei depinde de securitatea Mării Negre, iar la summitul NATO din luna
iulie vor fi luate decizii suplimentare pentru această regiune. Este declaraţia
făcută de James Appathurai, reprezentatul special al secretarului general NATO
pentru Caucaz şi Asia Centrală, la forumul de la Bucureşti, unde a făcut o
analiză a situaţiei din zona Mării Negre – Creşterea
prezenţiei militare ruse în Marea Neagră şi stabilirea de capacităţi care
blochează practic accesul şi mişcarea liberă a NATO şi a aliaţilor NATO în
zonă, toate acestea schimbă climatul de securitate în regiune. De asemenea,
Rusia foloseşte Crimeea şi accesul la întreaga regiune pentru a-şi proiecta
puterea şi în Orientul Mijlociu. James Appathurai a adăugat că Rusia, pe
lângă mijloacele militare, foloseşte şi propaganda, dezinformarea, finanţarea
de partide şi alte metode care ţin de războiul hibrid, pentru a aduce dezbinare
în statele din regiune, atât în plan intern, cât şi în relaţiile dintre ele.

Reuniţi timp de două zile la Bruxelles, miniştrii apărării din NATO au aprobat
o nouă iniţiativă care va permite Alianţei să mobilizeze 30 de batalioane, 30
de escadroane şi 30 de nave de luptă în 30 de zile. Aceasta va include circa 30
de mii de militari, 300 de avioane şi cel puţin 30 de nave sau submarine.
Miniştrii au dat, de asemenea, aprobarea oficială pentru noi centre de comandă
în oraşul german Ulm şi în oraşul Norfolk din Statele Unite. Cele două structuri sporesc postura defensivă a Alianţei şi deci, capacitatea de
a preveni conflicte. Deciziile adoptate de miniștrii
apărării reprezintă o
etapă decisivă în pregătirea summit-ului NATO din
luna iulie, în vederea fundamentării unei apărări coerente a întregii Alianțe,
notează agentiile de presă. Acestea vizează realizarea unei posturi de
descurajare și apărare eficiente, coerente și credibile, pe baza adaptării
Structurii de Comandă a NATO, consolidarea capacității de reacție a forțelor,
ținând cont de Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns,
întărirea posturii maritime, precum și îmbunătățirea abordării strategice a
dimensiunii sudice a Alianței.

În ceea ce priveşte România, pe
teritoriul său, după summitul din Ţara Galilor s-au realizat
primele structuri NATO – Unitatea de integrare a forţelor şi Comandamentul
multinaţional de divizie care are în vedere inclusiv obiectivele de securitate
în zona Mării Negre, dar şi măsurile pe care România, ca stat membru NATO, le-a
luat în această perioadă privind creşterea capacităţii în această zonă. Este
vorba inclusiv despre măsurile luate în ceea ce priveşte programul de
înzestrare şi modernizare care vizează Marea Neagră.