România, vulnerabilă la riscurile privind schimbările climatice?

Efectele schimbărilor climatice sunt tot mai evidente şi mai acute, fie că este vorba de valuri de căldură care îşi pun amprenta asupra sănătăţii, de fenomenul de secetă cu impact negativ în economie sau de furtuni violente.

Corina Cristea, 03.11.2023, 10:12

Efectele schimbărilor climatice sunt tot mai evidente şi mai acute, fie că este vorba de valuri de căldură care îşi pun amprenta asupra sănătăţii, de fenomenul de secetă cu impact negativ în economie sau de furtuni violente care distrug bunuri şi pun în pericol vieţile oamenilor. Răspunsul la aceste provocări se materializează în măsuri de adaptare la noile realităţi, dar şi de atenuare, precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Parte a proceselor internaţionale de tranziţie climatică, România este preocupată de toate aceste aspecte și, alături de partenerii săi, caută soluții. Cu atât mai mult cu cât datele nu sunt îmbucurătoare.

La capătul încă unui an cu temperaturi record, raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea pentru România, elaborat de Banca Mondială și lansat în luna octombrie, semnalează că ţara este foarte vulnerabilă la riscurile privind schimbările climatice, în special la inundaţii şi la secetă.

Invitat la Radio România pentru a discuta despre acest subiect, jurnalistul şi specialistul în agricultură Cezar Gheorghe a explicat că seceta are o rezolvare segregând zonele, pentru că nu toate zonele din România au necesar de apă, iar acolo unde este nevoie de apă trebuie construite sau refăcute sistemele de irigații.

Apoi, a adăugat el, avem și alte oportunități: Mai avem şi, să spunem, ceea ce ne-a fost lăsat de natură şi anume arcul carpatic, care poate colecta apele care cad de pe versanţi pe toată perioada iernii în diferite bazine de colectare, apoi acestea fiind distribuite, fireşte, spre zonele de câmpie. Mai avem apele uzate din oraşe care pot fi, la fel, la rândul lor colectate şi redistribuite către câmpie. Și, nu în cele din urmă, de ce să nu folosim şi noi, ştiu că este vorba de tehnologie, ştiu că este vorba despre bani mulţi, dar putem folosi exemplu Israelului, care desalinizează apa efectiv. Avem Marea Negră la dispoziţie şi putem alimenta şi Dobrogea, la rândul ei.

Preocupările se îndreaptă și spre modalități de a crea plante mai rezistente la secetă. Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale de la Buzău, aşa-numita Bancă de Seminţe: Vorbim de acest fenomen al schimbărilor climatice, un fenomen pe care unii îl înţeleg, unii nu-l înţeleg şi cred că nu există, dar el există, aşa cum vedeţi – şi sigur trebuie să luăm măsuri, iar aceste măsuri sunt semnalate de specialişti, nu de noi, ci de 100 şi ceva de ani.

Constantin Garofid, acum 100 de ani, semnala importanţa şi faptul că la vremea aceea se tăiau perdele agroforestiere, deci perdelele acestea de protecţie a culturilor, agroforestiere. Noi avem o lege, de câţiva ani de zile, care prevede ca să se înfiinţeze astfel de perdele agro-forestiere şi nu este aplicată. Pe urmă, sigur, noi nu am luat în vedere să avem rezerve de apă, să creăm rezerve de apă, pentru că atunci când apare seceta, sigur, avem nevoie de apă şi atunci nu putem, trebuie să avem rezerve de apă. Pe urmă trebuie să rescriem tehnologiile de cultură a plantelor şi să evaluăm şi alte specii care sunt pretabile a fi introduse în cultură.

După mine, cred că noi ne-am cantonat greşit pe marile culturi: grâu, porumb, floarea soarelui şi chiar rapiţă, pe care de regulă nu o procesăm în România. Ar trebui să dezvoltăm mult şi sectorul horticol în România, plantele medicinale, plantele aromatice, pentru că oriunde te-ai apleca în România, unde este un spaţiu verde, identifici din flora spontană o plantă folositoare, o plantă care poate fi utilizată în alimentaţie sau pentru tratarea sau prevenirea unei boli. Deci avem acest potenţial.

Însă după ’90, agricultura a fost într-o derivă, nu a ajuns la o stare de echilibru şi n-am avut capacitatea să elaborăm strategii de lungă durată, să le implementăm, să putem să creăm politici agricole adecvate sistemului de cultură din România, adică exploataţii mari, asociaţii şi chiar celula, gospodăria de familie. Deci, practic noi nu am creat ghiduri de bune practici pentru a funcţiona toate aceste celule de producţie în agricultura românească.

Tema schimbărilor climatice a adunat pe 19-20 octombrie la Bucureşti peste 90 de speakeri români şi internaţionali la Climate Change Summit, care au împărtăşit soluţii pentru un viitor sustenabil în faţa a 1.700 de participanţi. În același timp, 827 de mii de spectatori din întreaga lume au urmărit transmisiunea live de pe contul de Twitter al platformei partenere We Dont Have Time. Fenomenele meteo extreme, dar şi incendiile de vegetaţie arată impactul negativ al schimbărilor climatice, fapt care se răsfrânge şi asupra infrastructurii, a declarat cu acest prilej ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, care a apreciat că toate ţările trebuie să ia măsuri pentru o tranziţie către mijloacele de transport care folosesc electricitatea sau alţi combustibili din surse regenerabile.

Sorin Grindeanu : România este pe deplin angajată în procesul de decarbonizare a transporturilor. Acest lucru implică în continuare derularea unui mix de stimulente fiscale privind combustibilul, circulaţia şi înmatricularea vehiculelor, vizând şi piaţa de import second-hand, la pachet cu acţiunile de reglementare. Decarbonizarea sectorului de transporturi se va baza şi pe migrarea transportului rutier către sistemele verzi, cum ar fi cel pe calea ferată sau naval.

Raportul Băncii Mondiale apreciază că dacă va implementa măsuri pentru îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice şi pentru reducerea emisiilor de carbon, România îşi poate creşte venitul naţional de aproape trei ori în următorii 30 de ani. Documentul subliniază, în același timp, că investiţiile necesare pentru decarbonizarea sistemului energetic sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul României.