România şi securitatea cibernetică

Într-un interviu pentru Radio România, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a amintit că Bucureştiul acordă o atenţie specială strategiei globale de politică externă şi de securitate şi cooperării dintre Uniune şi Alianţa Nord-Atlantică.

Corina Cristea, 10.11.2017, 12:50

Membră a
NATO din 2004 şi a Uniunii Europene din 2007, România este profund implicată,
alături de celelalte ţări membre, în tot ceea ce ţine de politica de securitate.
Într-un interviu pentru Radio România, ministrul român de Externe, Teodor
Meleşcanu, a amintit că Bucureştiul acordă o atenţie specială strategiei
globale de politică externă şi de securitate şi cooperării dintre Uniune şi
Alianţa Nord-Atlantică: România
este astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci participă relevant la deciderea
şi urmărirea obiectivelor aliate, fie că vorbim de consolidarea posturii de
apărare şi descurajare a NATO pe flancul estic, în echilibru şi coerenţă între
zonele nordică şi sudică, de găzduirea sistemului de apărare antirachetă, de
contribuţiile foarte serioase pe care le-am avut în Afganistan, de sprijinul pe
care îl oferim pentru securitatea cibernetică a Ucrainei. Creşterea bugetului
Apărării la 2% din produsul intern brut în acest an ne-a întărit această
credibiltiate şi pe plan internaţional. Avem de fixat şi de certificat aceste
capacităţi în perspectiva summit-ului NATO din 2018.

Reuniţi, în această săptămână, la Bruxelles, într-o şedinţă
centrată pe eforturile de adaptare ale Alianţei la provocările Secolului XXI,
miniştrii Apărării din ţările membre NATO au analizat, în principal, măsuri
pentru îmbunătăţirea tranzitului trupelor aliate, atât peste Atlantic, cât şi
în interiorul Europei, întărirea apărării cibernetice, programul de înarmare al
Coreii de Nord, dar şi trimiterea de trupe suplimentare în Afganistan. NATO a
decis constituirea a două noi comandamente care să-i întărească capacitatea de
a interveni în sprijinul ţărilor aliate, mai ales cele europene, în
eventualitatea unui conflict. Unul dintre acestea priveşte circulaţia în
Atlantic, iar altul serveşte nevoile logistice ale NATO.

Miniştrii au decis, pe
de altă parte, să integreze mijloacele naţionale de apărare cibernetică cu cele
ale Alianţei. Vom integra capabilităţile cibernetice naţionale în misiunile şi
operaţiunile NATO, la fel cum am făcut-o cu capabilităţile convenţionale,
precum navele, tancurile sau avioanele. Ele vor rămâne sub control naţional,
dar vor fi integrate cu misiunile NATO, a explicat şeful Alianţei, Jens
Stoltenberg. Tema privind securitatea are o nouă dimensiune şi acest lucru este
legat de securitatea cibernetică. Nicio ţară nu se poate descurca singură, de
aceea şi în cadrul Comisiei Europene a fost propus un pachet de măsuri
concrete, una dintre acestea fiind cadrul comun de certificare a produselor de
securitate, a declarat, pe de altă parte, la Bucureşti, comisarul
european pentru economie şi societate digitală, Mariya Gabriel. Pentru noi,
acesta este un pas înainte, a declarat comisarul – pe de o parte, consumatorii trebuie să ştie la
ce nivel de securitate răspunde un produs, pe de altă parte, dorim să aducem
beneficii companiilor europene, un certificat care să fie recunoscut în
întreaga UE, reducând sarcina administrativă şi financiară.

Subiectul a fost
dezbătut în cadrul unei conferinţe internaţionale având tema Noi provocări
globale în domeniul securităţii cibernetice, eveniment la care s-a pus accent
pe potenţialul sectorului digital. În prezent, prea mult conţinut care
circulă pe internet instigă la terorism sau radicalizare. 41% din conţinutul
ilegal deja marcat nu este îndepărtat, iar 28% din acesta rămâne mai mult de 24
de ore. Se ştie că cel mai puternic impact al acestor materiale este în primele
două ore, a adăugat oficialul european. Potrivit ministrului român
delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, în fiecare an, costurile
lipsei de protecţie online se ridică la 400 de milioane de dolari. Dacă nu
reuşim să facem ceea ce ne-am propus în plan european, în plan naţional,
costurile se pot ridica la 2,1 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă costuri
enorme şi care se vor răsfrânge asupra consumatorului, nu doar a companiilor, a
administraţiei publice.

România trebuie să se implice mai mult în crearea unei
reale pieţe a securităţii cibernetice şi să-şi consolideze poziţia de lider
regional în domeniu, a apreciat, la rândul său, ministrul comunicaţiilor,
Lucian Şova. El a atras atenţia că cetăţenii, dar mai ales companiile, trebuie
să conştientizeze şi pericolele, nu numai avantajele pe care le aduce schimbul
rapid de informaţii pe internet. Lucian Şova: Trebuie să încurajăm mediul de
afaceri să înţeleagă pericolele care se află la tot pasul din perspectiva
cibernetică, pe de altă parte să contribuim în mod activ şi la crearea unei
pieţe cinstite, corecte, care să funcţioneze şi să-şi aducă aportul la
întărirea securităţii în acest domeniu. Cifrele arată că până în 2020 vor fi
4,1 miliarde de utilizatori de internet şi peste 26 de miliarde de dispozitive
de reţea, practic de trei ori mai mult decât populaţia globală. În termeni
economici, acest lucru înseamnă un mare plus la dezvoltarea europeană şi,
implicit, cea globală. Estimările sunt că, până în 2020, sectorul digital poate
aduce peste un trilion de dolari. Dar şi costuri. Iar statisticile arată că
deja peste peste jumătate dintre companiile europene s-au confruntat cu un atac
cibernetic.