România, preferată de tot mai mulţi străini?
Medici, profesori, constructori sau agricultori - un număr însemnat de români aleg să-şi părăsească locurile natale.
Roxana Vasile, 15.05.2015, 09:30
Medici, profesori, constructori sau agricultori – un număr însemnat de români aleg să-şi părăsească locurile natale. Lipsa unui loc de muncă sau a unui serviciu mai bine remunerat îi îndeamnă să îşi caute în străinătate o viaţă mai bună.
Potrivit datele ultimului recensământ, din 2011, peste 727 de mii de români ar fi stabiliţi în afara graniţelor pe o perioadă de cel puţin un an, cei mai mulţi în Italia, Spania, Gemania, Franţa şi Marea Britanie. Folosirea modului condiţional se impune, însă, pentru că, neoficial, membrii diasporei ar fi cel puţin de 3 ori mai numeroşi, dar extrem de greu de contabilizat, după cum recunosc autorităţile însele. Singurele informaţii certe sunt că în Italia trăiesc peste 1 milion, iar în Spania – aproape 1 milion de români ! În tabăra cealaltă, sunt străinii care decid să trăiască în România. Printre ei, europeni, inclusiv occidentali, dar şi sud-americani, arabi, africani sau chinezi.
De ce vin şi de ce rămân ? Este România un nou teritoriu pentru imigraţie, mai ales după intrarea, în 2007, în Uniunea Europeană ? După o bursă Erasmus în 2005-2006, în domeniul limbilor străine, tânărul spaniol David Grau se stabilea la Bucureşti în 2008: Ţin minte că prietenii mei erau şocaţi că părăseam o ţară care mergea binişor pentru una despre care ei auzeau că nu merge foarte bine. Acum se întâmplă fenomenul invers – mă întreabă ‘şi acolo, în România, unde eşti tu, e de lucru, e uşor să găseşti ceva?’, pentru că rolurile s-au schimbat şi România primeşte destul de mulţi spanioli care îşi încearcă norocul.
La rândul său, Yveline Bonora a sosit la Bucureşti acum aproape 10 ani. L-a urmat pe soţul ei, Just, care venise, deja, cu aproximativ un an înainte să pună pe roate un restaurant. La început, au făcut naveta între Franţa şi România. Apoi, au decis să lase defintiv în urmă coastele pitoreşti ale Mediteranei – Monaco, Nisa, Menton … – pentru a pune bazele propriei lor afaceri: preparate pe baza de fructe 100% româneşti.
Împreună cu soţul meu, ne-am spus că n-ar fi rău să facem dulceţuri în primul rând pentru prieteni, apoi şi pentru clienţi … pentru că afacerea s-a dezvoltat. Acum, cea mai mare parte a clienţilor noştri o reprezintă hotelurile, care cumpără de la noi dulceaţă pentru micul dejun sau pentru room-service. Colaborăm şi cu câteva magazine de lux din Bucureşti.
Cât despre englezul Tom Rees, după o specializare în gastronomie la Paris, a deschis în capitala României o brutărie-patiserie: Sunt responsabil cu crearea de noi produse, dar am o echipă formată din cinci persoane însărcinate cu patiseria şi trei cu partea de brutărie. Cu excepţia mea, toţi ceilalţi sunt din România. Înainte să deschidem magazinul, ne-a fost foarte greu să găsim personal. 90% din ei sunt extrem de serioşi. Sigur, am avut şi probleme cu unul sau doi şi a trebuit să-i schimbăm, dar, repet, cei mai mulţi sunt alături de noi de peste un an, fac progrese pe zi ce trece, iubesc munca pe care o fac, sunt dornici să înveţe, iar noi îi recompensăm – cu cât muncesc mai mult, cu atât îi plătim mai bine şi ei ştiu asta.
În schimb, profesorul german Matthias Thesing vede, pe lângă partea plină a paharului, şi pe cea goală: Salariile sunt prea mici. Viaţa e frumoasă, dar trebuie să supravieţuieşti. Eu nu am bani din Germania, spre deosebire de alţi străini care vin în România şi cărora le vin diverse sume şi din ţările lor. Şi dacă eşti nevoit să trăieşti din venitul pe care îl faci doar aici, la Bucureşti, îţi ajunge să plăteşti o chirie şi să mănânci. Dar depinde ce vrei de la viaţă! E clar că, din punct de vedere economic, condiţiile sunt mai bune în Germania. Dar şi cheltuielile sunt mai mari acolo. Eu mi-am zis că dacă, aici, toţi românii supravieţuiesc, eu de ce nu aş fi în stare? Îmi place în România, pentru că mă simt mai aproape de cultura ei.
Cele patru exemple de expaţi relevă tot atâtea experienţe diferite de acomodare românească. Motive ce ţin strict de viaţa privată; oportunităţi profesionale; hrană bio şi localităţi rurale liniştite; raport venituri-cheltuieli mai bun decât în ţările lor de origine; Bucureştiul situat pe locul 159 (din 211) în clasamentul mondial al oraşelor în care nivelul de trai pentru expaţi este considerat ieftin … Argumentele străinilor care aleg să se stabilească în România sunt multiple ! Pe de o parte, există categoria celor care speră la un câştig mai bun decât la ei acasă – este vorba de străini provenind în special din ţări sărace asiatice şi africane. Pe de alta, sunt expaţii care ocupă funcţii de conducere ori desfăşoară activităţi în domenii care necesită o pregătire superioară. Pentru ei, experienţa din România reprezintă, în general, un salt în cariera profesională.
Potrivit datelor pe 2014 ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în România sunt aproape 100 de mii de străini cu drept de şedere, din care peste 41 de mii provin din statele Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European. Cei mai mulţi sunt italienii, urmaţi de moldoveni şi turci. Se regăsesc, însă, şi chinezi, unguri, germani, bulgari, francezi, greci, sârbi, sirieni şi polonezi. Nu lipsesc nici americanii, britanicii, ucrainenii, spaniolii, norvegienii, venezuelenii sau irakienii. Sigur, comparativ cu numărul românilor care aleg calea străinătăţii, cel al expaţilor din România este infinit mai mic. Este, însă, suficient de important pentru a se întreba dacă e un indicator că ţara devine mai atractivă.
