România – 10 ani în Uniunea Europeană
Împlinirea, la 1 ianuarie 2017, a zece ani de la aderarea României la UE a fost marcată prin bilanţuri şi declaraţii ale oficialilor de la Bucureşti.
Corina Cristea, 06.01.2017, 12:54
Lungul drum al aderării începea în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european care instituia o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest acord recunoştea obiectivul României de a deveni membru al Uniunii şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea Bruxellesului. Doi ani mai târziu, la Paris, în cadrul unei ceremonii oficiale, ministrul român al afacerilor externe, de atunci dar şi de acum, Teodor Meleşcanu, depunea cererea oficială a Bucureştiului de aderare la UE.
Aderarea României în urmă cu zece ani reprezintă un moment de însemnătate istorică, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică şi debutul participării ţării, ca stat membru UE, la procesul decizional european, precizează, acum, un comunicat al Ministerului de Externe. În cei zece ani de la aderare, România a fost subiectul unor transformări majore, toate în beneficiul cetăţenilor români, consideră Leonard Orban, primul comisar european al României, în perioada 2007 – 2010. Direcţia pe care mergem este una benefică, este una care ne va permite în continuare să ne consolidăm ca stat şi va permite cetăţenilor români să fie din ce în ce mai prosperi şi din ce în ce mai siguri şi optimişti cu privire la viitorul lor, consideră Orban.
Bilanţul primilor zece ani este cu siguranţă pozitiv, apreciază, într-un interviu acordat pentru RRI, şi europarlamentarul Dan Claudiu Frunzulică (track): România a intrat într-o organizaţie importantă pentru coeziunea, stabilitatea şi dezvoltarea europeană. Gândiţi-vă la cele patru mari libertăţi pe care le aduce UE cetăţenilor, cât şi mediului de afaceri european, libertatea de circulaţie a cetăţenilor, libertatea capitalurilor, a serviciilor, cât şi a bunurilor. Toate aceastea sunt câştigate de România, fără să mai vorbim de fondurile europene de dezvoltare, pe care, din păcate, România nu le-a accesat în măsura în care trebuia, dar ne exprimăm încrederea că acest lucru se va face mai mult în viitor.”
Potrivit Eurostat, PIB al României a crescut de la 98 de miliarde de euro în 2006, înaintea aderării, la 160 de miliarde de euro în 2015. România a primit, în cei 10 ani, 39,8 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 13,7 miliarde de euro. Cel mai mare avantaj al aderării îl reprezintă fondurile europene, menite să ajute la dezvoltarea ţării şi la recuperarea decalajelor faţă de statele vechi ale Uniunii, însă România nu a reuşit să atragă toţi banii alocaţi de Bruxelles, situându-se pe ultimele locuri între ţările Uniunii la acest capitol. Zece ani în UE, pentru România înseamnă zece ani de creştere, de dezvoltare, de consolidare a democraţiei, consideră şi fostul premier Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală în perioada 2010 – 2014.
Pentru oamenii din România, zece ani în UE se pot vedea aproape zilnic, de la tinerii care au posibilitatea să studieze, să aibă experienţe profesionale în ţări din Uniunea Europeană până la primarul de comună rurală, care, cu fonduri europene, a reuşit să facă pentru săteni un drum mai acătării”, spune Cioloş, într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Rememorând perioada în care a fost comisar european, Dacian Cioloş a amintit că atunci a fost reformată politica agricolă comună. Am făcut ca ea să semene mai bine cu ceea ce România şi românii, între altele, au nevoie pentru a-şi dezvolta agricultura şi pentru a-şi dezvolta mediul rural. Mi-am dat seama că modul cel mai eficient de a ajuta România în interiorul Uniunii Europene este să poţi să ai această deschidere de viziune şi această experienţă care, în mod clar, îmbogăţeşte şi ne face pe noi, românii, să fim mai conştienţi de potenţialul pe care îl avem şi mai încrezători de ceea ce putem face ca ţară în UE”, mai spune Cioloş.
Cetăţenii români merită drepturi egale în UE şi mai multe şanse la o viaţă mai bună, consideră şi actualul comisar european Corina Creţu. Se împlinesc zece ani de creştere şi dezvoltare, de eforturi, de sacrificii, dar şi de realizări. România a devenit un pol de stabilitate în regiune şi un motor de creştere economică. După aceşti zece ani în care integrarea europeană a devenit un succes al tuturor românilor, al oamenilor obişnuiţi, dar şi al statului român, urmează noi paşi pe drumul nostru european care trebuie continuat şi aprofundat, afirmă comisarul european.
Ce se va întâmpla în viitor cu UE şi care va fi rolul României? Din nou, europarlamentarul Dan Claudiu Frunzulică: Pentru România, UE reprezintă şi o ancoră din punct de vedere al securităţii, nu numai din punct de vedere economic, social, cultural. În ultimul timp, UE îşi întăreşte politica de securitate şi apărare comună, care în final să ducă chiar la o autonomie din punct de vedere al securităţii şi apărării, dar în strânsă colaborare cu NATO. România trebuie să-şi îmbunătăţească poziţia în cadrul UE. Prin cetăţenii săi bine pregătiţi poate ocupa în viitor funcţii importante în cadrul structurilor UE.” La capitolul obiective, pe lista Bucureştiului, alături de atragerea cât mai multor fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare, regăsim aderarea la spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro.
