Riscul expunerii la dezinformare

Compania din spatele platformei Facebook şi a aplicaţiei Instagram a eliminat mai mult de 1.000 de conturi false din Nicaragua, despre care afirmă că făceau parte din campania susţinută, de dezinformare, a guvernului.

Corina Cristea, 19.11.2021, 20:49

Compania din spatele platformei Facebook şi a aplicaţiei Instagram a eliminat mai mult de 1.000 de conturi false din Nicaragua, despre care afirmă că făceau parte din campania susţinută, de dezinformare, a guvernului. O campanie care a început cu trei ani în urmă, în încercarea de a denigra opoziţia, și care s-a extins către alte platforme, între care TikTok şi Twitter, spun investigatorii de la Meta. Este doar un exemplu din tot mai multe care apar și care scot la iveală puterea unor informații deformate sau transmise cu rea intenție într-o lume tot mai conectată la mijloace de diseminare tot mai facile. Interesele aflate în spatele informațiilor înșelătoare sunt multiple și, în general, majore, implicând uneori chiar actori statali. Pentru contracarare este nevoie de o comunicare publică coordonată, sublinia recent, la Consiliul Atlantic, șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu:

“Cred că este foarte important să educăm publicul general să fie foarte atent atunci când citeşte informaţii şi să fie în mod special atent la sursele informaţiilor, ca şi la posibilitatea unei agende ascunse, cu anumite mesaje, care încearcă să submineze încrederea în valorile democratice. De exemplu, atunci când vezi televiziunea Sputnik spunând că România şi UE fac una şi alta, ei bine, nu, România este UE, România este NATO, nu suntem o entitate în afara acestor organizaţii. Asemenea tip de mesaje încearcă să implice, să sugereze că România este încă departe de aceste organizaţii, iar acestea mesaje sunt menite să submineze încrederea publicului.”

Perioada pandemică a demonstrat, odată în plus, că expunerea la dezinformare reprezintă o problemă majoră. O adevărată industrie a dezinformării și a teoriilor conspiraționiste a invadat reţelele de socializare, dar şi marile magazine online în care sunt comercializate cărţi, de exemplu. Corespondentul Radio România în Franța a relatat că numeroase lucrări care vehiculează teorii conspiraționiste legate în special de originea COVID-19 sau despre presupuse interese din spatele vaccinurilor se regăsesc în topul vânzărilor librăriilor. Daniela Coman :

“”BigPharma demascată”, apărută în primăvara acestui an a vândut în câteva luni peste 14 mii de exemplare, fiind printre cele mai bine vândute cărţi despre COVID-19 şi un succes în opinia editurii care a publicat-o. Oferită de o rudă, recomandată de un librar, cartea conferă un aspect de credibilitate tezelor susţinute de unii epidemiologi în timpul crizei şi contribuie la realizarea conspiraţiei pentru publicul larg, notează un specialist de la Universitatea din Rennes, intervievat de AFP. Nu este nimic surprinzător în faptul că funcţionează conspiraţia. Platformele de vânzare online, precum Amazon sau altele au scos în faţă astfel de lucrări pentru că intuiau că îşi vor găsi cumpărători şi nu este un fenomen deloc nou. S-a întâmplat întotdeauna, explică expertul. Teoriile conspiraţioniste legate de COVID şi transmise în buclă pe Internet au ajuns un adevărat aşa-numit discurs ambiental pentru adepţii lor, care caută numai opinii ce corespund perfect cu ale lor – sunt de acord toţi cei ce cercetează manipularea, dezinformarea şi fenomenul ştirilor false, iar crizele sunt cele mai propice momente atât pentru difuzori, cât şi pentru consumatorii de comploturi şi conspiraţii.”

Dezinformarea se numără și între motivele pentru care România se numără între codașe din punct de vedere al imunizării împotriva COVID-19, cu consecințe ce se măsoară în zeci de mii de decese. A eşuat societatea, în general, ţinând cont de faptul că unii oameni s-au lăsat induşi în eroare şi păcăliţi de aceste teorii conspiraţioniste de dezinformare, de oameni care au apărut de nicăieri şi transmit informaţii din surse obscure, informaţii nevalidate ştiinţific, însă au ales să creadă aceste persoane, în loc să se uite totuşi la ceea ce spun experţii, la datele reale, la datele ştiinţifice, spune coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă. Ce se poate face? Abilitățile digitale de gândire critică reprezintă un instrument necesar pentru a discerne în avalașa de informații care invadează toate canalele de informare, în lipsa lor, riscul de a cădea pradă dezinformării este unul foarte ridicat, a explicat la Radio România, profesorul universitar Alina Bârgăoanu, expert în combaterea știrilor false (track):

“În acest moment, propaganda se bazează foarte mult pe faptul că noi, utilizatorii rețelelor sociale, suntem cei care răspândim. Propaganda actuală nu se desfășoară neapărat prin structuri ierarhice, ampliganda (nr. termen folosit pentru a defini propaganda și amplificarea) vizează fiecare persoană în parte și fiecare suntem și receptori și distribuitori ai acestei propagande. Pe rețelele sociale principala protecție împotriva dezinformării este aceea de a avea un comportament cât mai rezervat, cât mai puțin comportament de distribuire, ca să nu mai spun share sau comment, chiar pe subiecte cu care nu suntem de acord. Aș face aici o scurtă paranteză cu aceste teme de dezinformare, cu cip-urile, cu tehnologia 5G – de multe ori au fost aduse în mainstream (nr, canalele principale de comunicare, disponibile publicului larg) de la marginea internetului tocmai de oamenii care nu erau de acord cu aceste lucruri. Și a început această Hahagandă, de exemplu că vaccinul înseamnă implantarea cip-ului, care era o temă aflată la periferia internetului, iar noi am amplificat-o din cauză că nu eram de acord cu ea.”

Sfatul meu principal, mai ales pentru cei care petrec foarte mult timp pe rețelele sociale, spune Alina Bârgăoanu, este că principala apărare constă în comportamentul rezervat.