Republica Moldova, mai aproape de UE

Cetățenii din Republica Moldova s-au pronunțat, pe 20 octombrie, în favoarea modificării Constituţiei țării pentru a sprijini aderarea acesteia la UE.

Corina Cristea, 01.11.2024, 14:58

Cetățenii din Republica Moldova s-au pronunțat, pe 20 octombrie, în favoarea modificării Constituţiei țării pentru a sprijini aderarea acesteia la UE și au trimis în turul al doilea al prezidențialelor pe președinta în exercițiu, pro-occidentala Maia Sandu, și pe Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, pro-rus.

În singura lor dezbatere electorală dinaintea alegerilor din 3 noiembrie, Maia Sandu şi-a acuzat contracandidatul că este „calul troian” prin care alţii vor să conducă ţara şi l-a numit în mai multe rânduri „omul Moscovei”. Actuala președintă, care l-a destituit pe Stoianoglo din funcţia de procuror general, i-a reproşat acestuia închiderea marilor dosare de corupţie ale lui Igor Dodon, Viaceslav Platon şi Ilan Şor, dar și că nu a susţinut referendumul pentru aderarea la Uniune.

Stoianoglo, care nu a participat la referendum, se declară, însă, un susţinător ferm al integrării europene și afirmă că vrea consolidarea relaţiilor de prietenie cu România şi Ucraina, dar şi relaţii bune cu Rusia şi China, pe care le-a numit „parteneri de dezvoltare, alături de UE”.

De-a lungul campaniei, Chişinăul a denunţat în repetate rânduri amestecul Rusiei în procesul electoral, lucru negat de Moscova. Există „dovezi clare” că grupuri criminale susţinute de „forţe străine ostile intereselor noastre naţionale” au încercat să cumpere 300 de mii de voturi, spune Maia Sandu. La o prezență de 1,5 milioane, ar înseamna 20% din voturi cumpărate.

Rezultatele arată că, în primul tur, Maia Sandu a obținut aproape 43% din voturi, iar Alexander Stoianoglo circa 26%. În aceeași zi, la referendum, peste 750 de mii de cetăţeni au votat în favoarea modificării Constituţiei, avansul taberei pro-occidentale fiind de doar aproximativ 12 mii de voturi, balanța înclinând grație votului decisiv din diaspora.

Rezultatul strâns de la referendum poate crea probleme pentru preşedinta Maia Sandu în turul doi al alegerilor prezidenţiale, este de părere analistul politic din Republica Moldova, Anatol Ţăranu. Acesta crede că Maia Sandu nu va mai beneficia de avantajul politic pe care l-ar fi adus un vot covârşitor în favoarea integrării europene:

“Faptul că votul este atât de strâns creează probleme, probleme foarte serioase în privinţa deschiderii societăţii moldoveneşti către o opţiune europeană şi creează probleme foarte serioase pentru cei care au iniţiat acest referendum, fiindcă se credea că, în turul doi, Maia Sandu va merge cu un bagaj politic bine conturat, un succes la referendum. Iată că acest succes nu este atât de evident, ceea ce creează premise pentru oponeţii Maiei Sandu să o critice.”

Nu de aceeași părere este profesorul universitar Ion Bogdan Lefter, potrivit căruia, “lucrurile se reaşază acum, după ce în primul tur preşedinta în funcţie a obţinut un avans considerabil, psihologic vorbind. Asta conduce către, cum spun uneori sociologii, analiştii electorali, un fel de primă electorală”, consideră Ion Bogdan Lefter:

“De asemenea, succesul chiar atât de strâns, chiar cu atât de puţine voturi peste 50% în referendumul pe care doamna Maia Sandu l-a promovat şi care indică, indiferent de scor, decizia Republicii Moldova de integrare în UE, va genera acelaşi tip de atitudine şi de reacţie la urne. Deci, dacă ţinem cont nu numai de aritmetica electorală, de rezultatele strict cifrice din primul tur, dacă introducem în discuţie şi asemenea argumente de psihologie electorală, atunci cred că turul al doilea are totuşi un rezultat previzibil. Ar fi o imensă surpriză ca doamna Sandu să piardă şi nu cred că vom asista la o asemenea surpriză.”

Care este miza geopolitică a alegerilor şi a referendumului din Republica Moldova? Eliminarea influenţei maligne a Rusiei, spune analistul politico-militar Radu Tudor: „Republica Moldova, din păcate, are pe teritoriul său, în regiunea transnistreană, trupe de ocupaţie ale Rusiei. Acel teritoriu este coordonat, subvenţionat şi alimentat militar de către Rusia. De mai bine de 34-35 de ani, Republica Moldova are acest chin, are această ameninţare. Să nu uităm că în 1992, 300 de români au fost ucişi de ruşi pentru faptul că doreau limba română, doreau ca în şcolile în care învaţă copiii lor să se predea limba română şi pentru asta au fost ucişi. Or, această ameninţare a Rusiei, pe care o vedem în Transnistria, pe care o vedem în invazia barbară asupra Ucrainei, trebuie descurajată prin astfel de modele.

Oricât de mică ar fi ţara, oricât de plăpândă ar putea să pară Maia Sandu, dacă ai curaj, determinare şi sprijin occidental, iată că se poate. Miza este ca acest popor să fie liber, să nu mai fie pradă invaziilor repetate ruseşti, cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei, şi să existe la vestul României, să spunem acelaşi model ca şi în estul României. Adică în jurul graniţelor noastre să fie pace, democraţie, stabilitate, să nu stăm tot timpul cu sabia deasupra capului şi cu o prezenţă militară rusească agresivă la porţile României şi ale NATO.”

Miza este libertatea, democraţia şi, nu în ultimul rând, pacea şi securitatea, mai spune Radu Tudor, pentru că, sprijinind Republica Moldova, ne sprijinim pe noi să îndepărtăm cât mai mult de la frontierele noastre cel mai destabilizator factor al securităţii europene, care este Rusia.