Răspunsuri ferme la provocările de securitate
Recenta reuniune a miniştrilor de externe NATO, de la Bruxelles, este una specială, în primul rând datorită contextului politic internaţional în care a avut loc.
Corina Cristea, 09.12.2016, 13:18
Recenta reuniune a miniştrilor de externe NATO, de la Bruxelles, este una specială, în primul rând datorită contextului politic internaţional în care a avut loc. Ea este prima a Alianţei Nord-Atlantice la acest nivel după alegerile prezidenţiale americane, câştigate de Donald Trump, şi ultima la care a participat John Kerry în calitate de şef al diplomaţiei americane. În acelaşi timp, a fost adoptat un pachet de peste 40 de măsuri prin care să fie pusă în practică declaraţia comună NATO-UE de la summitul din vară de la Varşovia.
Acest pachet presupune aprofundarea cooperării în şapte domenii, inclusiv în contracararea ameninţărilor hibride şi cibernetice, colaborarea în operaţiuni maritime şi dezvoltarea de capabilităţi, a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: La Varşovia, în luna iulie, am semnat o declaraţie comună cu preşedinţii Tusk şi Juncker. Am spus la momentul respectiv că niciodată nu am făcut atât de mult împreună. Acum, vom face, însă, chiar mai mult. Am identificat peste patruzeci de propuneri în mai multe domenii-cheie. Ele sunt pragmatice şi ambiţioase. În ceea ce priveşte ameninţările hibride, am convenit asupra unor măsuri concrete pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei şi pentru a consolida capacitatea de adaptare a naţiunilor noastre. Îmbunătăţim cooperarea în domeniul maritim prin intermediul sprijinului logistic şi a schimbului de informaţii. În domeniul ameninţărilor cibernetice, vom consolida participarea reciprocă la exerciţii şi vom încuraja cercetarea. NATO şi UE, de asemenea, vor lucra mai strâns împreună pentru a construi capacităţile partenerilor noştri. Ne-am angajat, de asemenea, să urmărim o mai mare coerenţă în dezvoltarea capacităţilor noastre de apărare. Acestea sunt doar câteva exemple privind modul în care consolidăm cooperarea dintre NATO şi UE într-un mod foarte concret şi pragmatic.”
Securitatea Europei şi cea a Americii de Nord sunt interconectate. Un NATO mai puternic este bun pentru UE şi o Uniune Europeană mai puternică este bună pentru NATO, iar consolidarea parteneriatului nostru strategic este mai importantă decât oricând, consideră secretarul general al Alianţei. Pentru că, spune el: “În primul rând, ne confruntăm cu toţii cu noi ameninţări şi provocări de securitate, care combină mijloace militare şi non-militare de agresiune, cum ar fi cele hibride, cibernetice, terorismul. NATO şi UE nu au, fiecare în parte, gama completă de instrumente pentru a răspunde acestor provocări, prin urmare trebuie să coopereze. În al doilea rând, UE ia măsuri pentru consolidarea apărării europene. Este important ca aceşti paşi să fie complementari cu eforturile NATO. În al treilea rând, puterea legăturii transatlantice este vitală pentru securitatea noastră, iar legături puternice între NATO şi UE aduc America de Nord şi Europa mai aproape.”
Înaltul reprezentant al Uniunii pentru politică externă, Federica Mogherini, a anunţat recent iniţiativa privind fondul european de apărare şi o serie de măsuri menite să ajute statele membre ale UE să dezvolte cercetarea şi să îmbunătăţească modul în care sunt cheltuite fondurile pentru capacităţile comune de apărare, dar şi pentru crearea unei baze industriale inovative şi competitive în domeniul apărării. După 2020, Comisia Europeană intenţionează să propună în bugetul multianual al Uniunii o sumă anuală de 500 de milioane de euro dedicată unui program de cercetare în domeniul apărării.
În ce priveşte un nou consiliu Alianţa Nord-Atlantică-Rusia, ambasadorul american la NATO, Douglas Lute, prezent la reuniunea de la Bruxelles, a apreciat că sunt şanse să aibă loc în următoarele săptămâni. Potrivit experţilor, dialogul cu Rusia este esenţial, măcar în chestiuni care ţin de informarea reciprocă şi transparentă privind diverse exerciţii, în condiţiile unui risc crescut de accidente, de vreme ce, de exemplu, pe graniţa estică a NATO este un număr tot mai mare de trupe, tehnică şi exerciţii militare. În noiembrie, la Istanbul, Adunarea Parlamentară a NATO a cerut guvernelor aliate sporirea capacităţilor de apărare ale Alianţei, menţinerea unui răspuns ferm la provocările Rusiei şi îmbunătăţirea cooperării în lupta împotriva terorismului, depuţaţii adoptând mai multe rezoluţii în acest sens.
NATO trebuie să-şi întărească forţa de descurajare prin mărirea numărului de trupe în ţările baltice, Polonia şi România, prin trimiterea de echipament şi prin realizarea de investiţii în infrastructură, care să permită ulterior mişcarea rapidă a trupelor NATO în caz de nevoie, a subliniat congresmanul american Michael Turner, preşedinte al Adunării Parlamentare până la reuniunea de la Istanbul. La rândul său, noul preşedinte, italianul Paolo Alli, a făcut apel la unitate în faţa provocărilor actualului context de securitate, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut naţiunilor aliate să-şi dubleze eforturile pentru a atinge obiectivul convenit de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Dacă aliaţii europeni şi Canada ating pragul de 2% aceasta ar însemna 100 de miliarde de dolari, sumă cu care se va îmbunătăţi capacitatea militară a NATO, a explicat Stoltenberg.
