Provocările viitorului mandat românesc la preşedinţia UE

Membră a Uniunii Europene din ianuarie 2007, România va deţine preşedinţia comunitară în primele şase luni ale lui 2019, perioada fiind devansată după ce britanicii au decis să părăsească Uniunea.

Corina Cristea, 10.05.2017, 14:08

Membră a
Uniunii Europene din ianuarie 2007, România va deţine preşedinţia comunitară în
primele şase luni ale lui 2019, perioada fiind devansată după ce britanicii au
decis să părăsească Uniunea. Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene
reprezintă o provocare şi o premieră pentru România, dar şi o oportunitate de a
arăta ce putem face pentru Europa, consideră autorităţile de la Bucureşti – va
trebui să asigurăm o gestionare profesionistă şi să demonstrăm capacitatea de a
propune soluţii de compromis acceptabile pentru statele membre şi instituţiile
uniunii. Invitat la Radio
România, consilierul prezidenţial Leonard Orban a vorbit despre rolul ţării care deţine preşedinţia
Consiliului Uniunii: Primul rol şi cel mai important este să asigure
continuarea diferitelor proiecte care sunt în desfăşurare, fie că vorbim de
dezbateri legislative, procese legislative, fie că vorbim de decizii care
trebuie să fie puse în aplicare, acesta e rolul principal. Iar aceasta trebuie
făcut de pe o poziţie de echilibru, în care să nu fi partinic, să încerci să
aperi toate interesele de o manieră echilibrată. Sigur că fiecare preşedinţie
vine cu anumite priorităţi, dar aceste priorităţi trebuie să fie foarte bine
racordate la momentul în care are loc preşedinţia şi la evoluţia la nivel
european. Sigur, poţi să pui orice fel de prioritate pe masă, dar trebuie să fi
credibil, trebuie ca priorităţile cu care vii să poată fi îndeplinite. Să nu
avem aşteptări false de la perioada în care România va deţine această
preşedinţie, trebuie să avem aşteptări încadrate în ceea ce se poate realiza
într-o situaţie extrem de complicată.

Între altele, mandatul va fi jalonat de momentul ieşirii Marii Britanii
din UE, dar şi de negocierile pe dosarul următorului cadru financiar
multianual. Va fi o situaţie
foarte specială, spune Leonard Orban: De ce? Pentru că în timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene vor
avea loc alegeri pentru Parlamentul European, ceea ce înseamnă că o serie
întreagă de dosare legislative vor trebui finalizate cel târziu până la
începutul lunii aprilie. Deci va fi o presiune uriaşă pe prima parte a
preşedinţiei pentru a duce la capăt acest proces legislativ. În al doilea rând,
va mai fi o mare prioritate – şi nu este foarte clar ce se va întâmpla până la
momentul acela – vorbim despre viitorul buget al UE post 2020. Într-un fel sau
altul, vor avea loc negocieri intense în perioada preşedinţiei române a
Consiliului Uniunii Europene. Şi aici este evident că trebuie să avem oameni
extrem de pregătiţi. Sigur vor fi şi alte elemente care pe noi ne interesează,
o să vă dau doar exemplul legat de Parteneriatul Estic. Este o prioritate
pentru noi, dar repet, sunt o serie întreagă de subiecte, de decizii care
trebuie duse până la capăt în perioada preşedinţiei române. Şi ăsta va fi rolul
principal al preşedinţiei noastre.

Alături de Parteneriatul
Estic, organizarea unui summit în România, continuarea procesului de extindere,
securitatea în zona Mării Negre, evoluţia strategiei Dunării, dar şi migraţia
în UE sunt alte câteva dintre preocupările pe care România trebuie să le aibă
în perioada exercităţii preşedinţiei, spun oficialii români. Toate acestea,
într-un context regional cu multe provocări.

Profesorul Vasile Puşcaş, cel care a condus
negocierile pentru integrarea României în UE, explică: În est se produce un proces de
integrare eurooasiatică, în sud, în Balcani, iarăşi se aprind focurile sau,
cum spunea Bob Kaplan, strigoii umblă iarăşi prin Balcani. În partea de nord,
nord-vest, există regimuri iliberale sau care se numesc iliberale, autocratice.
Iar noi avem acum şansa ca, nefăcând o performanţă deosebită în cei 10 ani şi
patru luni de când suntem în UE, să arătăm că suntem într-adevăr dedicaţi
procesului integrării europene. Dacă noi vom fi parte activă nu doar expozitivă
a acestui proces, avem şansa să construim în ţară o economie puternică, o
societate echilibrată din punct de vedere social, politic şi cultural şi în
felul acesta să participăm la procesul decizional cu iniţiative credibile.
Credibile în sensul că vom avea şi capacitatea să le aplicăm. Şi când vorbim
lucrul acesta, iată vine momentul semestrului întâi 2019, cu preşedinţia
Consiliului UE, şi lumea priveşte spre noi, mă refer la lumea europeană – ce
capacitate vom avea de a aplica ceea ce zicem că dorim pentru Uniunea
Europeană. Dacă noi vom insista pe aspectul aplicării, implementării şi a
performanţelor în internalizarea politicilor europene vom fi cei mai credibili
din perspectiva proiectelor noastre legate de preşedinţia Consiliului UE.

In procesul de pregătire pentru mandatul european al României, Executivul a înfiinţat
Consiliul naţional de pregătire şi exercitare a preşedinţiei Bucureştiului la
Consiliul Uniunii, a adoptat un plan de acţiune, iar în Ministerul Afacerilor Externe
există o unitate specială dedicată acestui proiect.