Provocările anului 2016
2016 se anunţă un an în care comunitatea internaţională va trebui să caute în principal soluţii pentru problemele care au dominat anul 2015 - ameninţarea teroristă, fluxul migrator, situaţia din Siria.
Corina Cristea, 01.01.2016, 09:57
2016
se anunţă un an în care comunitatea internaţională va trebui să caute în
principal soluţii pentru problemele care au dominat anul 2015 – ameninţarea
teroristă, fluxul migrator, situaţia din Siria. Ecoul atentatelor din Franţa
încă nu s-a stins, implicaţiile acestora sunt majore, iar în Siria – unde
gruparea teroristă Statul Islamic şi-a consolidat poziţiile – situaţia rămâne
complicată, astfel că speranţele ca principala cauză a exodului din 2015 să
dispară prea curând sunt extrem de mici.
Cât de vulnerabilă este Europa ?
Directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, Iulian
Chifu, fost consilier prezidenţial pentru afaceri strategice şi de securitate,
consideră că în momentul de faţă vulnerabilitatea din orice stat european este
o vulnerabilitate pentru întreaga UE: Am văzut ce s-a întâmplat în anumite
cartiere din Bruxelles, am văzut ce se întâmplă în anumite zone din Franţa,
destul de mari, unde, după ultimul atentat de la Paris, de la Bataclan,
autorităţile au intrat cu forţele armate pentru a face controale, pentru a
încerca să lichideze sau să controleze într-o oarecare măsură acele pungi de
infracţionalitate, radicalism, islamism, jihadism, cu toate componentele pe
care le-am văzut. Avem o Europă în care armele de asalt, automate, de asalt,
circulă, în care explozibilii am văzut că circulă şi sunt utilizaţi în atentate
teroriste şi unde inamicul este deja în cetate.
Iulian Chifu atrage atenţia că nu mai
vorbim doar despre acei lupi singuratici dintr-o altă perioadă, ci
deja vorbim despre atacuri coordonate, de o adevărată gherilă cu arme automate
în centrul capitalelor europene. Dar, adaugă el, acum suntem avertizaţi şi în
aceste condiţii altfel reacţionează toate structurile de securitate europene.
Provocările cu care ne confruntăm atât în interiorul, cât şi în
exteriorul UE sunt multe, mari şi relevante. Avem nevoie de o abordare
pragmatică, realistă şi, în acelaşi timp, principială şi cred că Olanda, care
asigură în primele şase luni ale lui 2016 preşedinţia rotativă a UE, poate să
ofere echilibrul necesar între pragmatism şi principii – a apreciat, pe
de altă parte, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă şi de
securitate, Federica Mogherini.
Rolul-cheie al preşedinţiei olandeze va fi
acela de moderator între cele 28 de state membre ale UE pe teme extrem de
importante. Premierul olandez Mark Rutte spune că, în special, problema
migraţiei trebuie urgent rezolvată: Sunt puţin
iritat de faptul că toate responsabilităţile în criza refugiaţilor sunt pe
umerii ţărilor din vestul UE, că multe ţări din Est nu acceptă refugiaţi şi că
încă nu am rezolvat problema graniţei externe, mai exact graniţa Greciei cu
restul lumii, aspecte foarte importante pe lângă acordul cu Turcia. Trebuie să
cooperăm dacă vrem să punem capăt extremismului. Vă asigur că vom avea o
preşedinţie foarte pragmatică, focalizată pe rezolvarea problemelor comune.
În 2016 ne vom uita cu mare atenţie spre SUA, aflată în an electoral, dar şi
spre Est, spre deciziile luate de Rusia implicată în mai multe conflicte şi
care trebuie să gestioneze şi o situaţie financiară nu tocmai uşoară în
condiţiile în care sancţiunile europene împotriva sa s-au prelungit sau chiar
s-au amplificat.
Pentru România, 2016 va fi an electoral. Din nou, analistul
politic Iulian Chifu: Este un an extrem de important. Este prima succesiune
electorală după alegerile prezidenţiale din anul 2014 şi eu cred că alegerile
de anul acesta vor marca în mod substanţial evoluţia României la centenarul
statului naţional unitar român în 2018. Din acest punct de vedere, evident,
avem două mari forţe politice, puternice, solide, care se confruntă şi cu
puţine forţe politice care mai pot accede în parlament între cele două blocuri
majore. Evident, totul depinde de modul în care vor fi gestionate structurile
de leadership ale celor două partide, formulele de împrospătare a partidelor,
deschiderea, regândirea lor, raportarea lor la structurile de natură morală
solicitate de piaţă. Este un punct de urmărit, cred că va fi un punct de
turnură pentru România, în orice caz ne va marca viaţa pentru următorii patru
ani şi merită să ne uităm cu toţii şi să ne implicăm în măsura în care avem o
apetenţă pentru activitatea politică.
În opinia preşedintelui României, în
2016 miza va fi reconstrucţia încrederii în politică şi în capacitatea acesteia
de a da societăţii direcţia dorită. Klaus Iohannis: Reconstruţia încrederii în clasa politică este aşadar tema pe care
o propun în perspectiva anului 2016, reconstrucţia încrederii în instituţiile
democratice, în actul politic, în partide şi în cei care le reprezintă. Mă fac
astăzi purtătorul mesajului de înnoire pe care-l dau sub diverse forme
concetăţenii noştri. Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat, în acelaşi
timp, speranţa că autorităţile vor asigura cadrul necesar pentru ca votul din
străinătate să se desfăşoare în bune condiţii şi a adăugat că România educată
trebuie să devină un nou proiect de ţară.