Provocări de securitate în zona Mării Negre
Principala ameninţare acum este cea venită din partea Rusiei, care continuă să încalce unele reglementări din legislaţia internaţională.
Corina Cristea, 03.06.2016, 13:13
Consfinţirea aderării Muntenegrului la Alianţa Nord-Atlantică la începutul lunii iulie ar putea crea premisele refacerii stabilităţii în Balcani, au apreciat la o conferinţă pe probleme de securitate, la Bucureşti, responsabili ai Alianţei Nord-Atlantice. În prezent, NATO se confruntă cu cele mai complexe provocări şi riscuri de la încheierea războiului rece şi, pentru prima dată în istoria sa, organizaţia traversează o perioadă marcată de ameninţări majore dezvoltate concomitent şi pe două direcţii strategice diferite.
Asistentul secretarului general al NATO, Sorin Ducaru explică: Principala ameninţare acum este cea venită din partea Rusiei, care continuă să încalce unele reglementări din legislaţia internaţională. Ea este potenţată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii, zone situate foarte aproape de frontierele NATO. O altă ameninţare o reprezintă organizaţia Statul Islamic, care a început să recruteze din regiune din ce în ce mai mulţi luptători, să creeze celule teroriste şi să obţină arme, pe care apoi să le folosească în atentatele organizate în Europa.”
Combinaţia dintre state slabe şi slăbite, tensiuni regionale, politici şi religii radicale, terorism şi, nu în ultimul rând, uriaşul val de refugiaţi, cere o abordare complexă. Mai exact, trebuie înţeles cum interacţionează toate acestea”, mai spune Sorin Ducaru. 5,5 milioane de euro s-a angajat Alianţa să aloce în următorii patru ani pentru zona Bacanilor pentru a o transforma într-o zona tampon la frontierele sale, sperând că astfel efectele evenimentelor petrecute pe flancul sudic şi cel estic vor fi estompate.
Serbia, Macedonia şi Bosnia şi Herţegovina sunt deja angrenate în proiecte care presupun ajutorul de urgenţă al civililor şi, în caz de nevoie, neutralizarea armelor chimice şi nucleare, contracararea ameninţării informatice, aşa-numitul sector cyber sau acţiuni militare. Alianţa Nord Atlantică va avea mai multe trupe pe teritoriul Poloniei după summitul din iulie a anunţat, pe de altă parte, recent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Varşovia.
Reuniunea la cel mai înalt nivel al Alianţei are loc într-un moment crucial, când provocările de securitate din est şi din sud sunt cele mai serioase din ultimele decenii, a apreciat oficialul NATO, potrivit căruia, summitul de la Varşovia va fi un punct de referinţă, când statele membre vor decide în primul rând mărirea capacităţii de descurajare şi de apărare a Alianţei.
Jens Stoltenberg: Am căzut de acord să ne îmbunătăţim prezenţa în partea de est a Alianţei. Va fi o prezenţă multinaţională şi prin rotaţie. Avem pe masă propuneri clare de la planificatorii noştri militari. Încă discutăm numărul exact şi locaţiile unde vor fi prezente trupele NATO şi vom lua o decizie până la summitul din iulie.”
O altă decizie care va fi luată la summitul de la Varşovia va fi cea de sporire a eforturilor aliaţilor pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele NATO, spune Stoltenberg. Acest lucru va însemna sprijin din partea Alianţei pentru parteneri precum Ucraina, Republica Moldova şi Georgia în est şi pentru Irak, Iordania şi Tunisia la graniţa de sud a NATO.
În ceea ce priveşte scutul antirachetă al NATO de la Deveselu, care l-a determinat pe liderul de la Kremlin să afirme că România şi Polonia, ca gazde ale acestuia, s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruseşti”, Jens Stoltenberg a reafimat caracterul defensiv al acestuia, subliniind o dată în plus că scutul nu vizează Rusia.
Jens Stoltenberg:Sistemul antirachetă nu este direcţionat împotriva Rusiei, ci împotriva unor ameninţări din afara zonei euro-atlantice. Numărul interceptoarelor este prea mic, ele sunt amplasate fie prea departe spre sud, fie prea aproape de frontiera rusească pentru a fi capabile să doboare rachetele intercontinentale ruseşti. Deci nu este direcţionată împotriva Rusiei, este un sistem defensiv, iar defensiv înseamnă apărare. Orce acţiune din partea Rusiei ar fi absolut fără nici un motiv, ar fi nejustificată pentru că ei ştiu că scutul antirachetă nu este direcţionat împotriva lor.”
Oficialul NATO a mai explicat faptul că interceptoarele amplasate deja în România şi cele care vor fi amplasate în Polonia nu au capacitate ofensivă, ci doar pe aceea de a intercepta eventuale rachete din afara spaţiului euroatlantic.
La Bucureşti, la conferinţa pe teme de securitate, fostul ministru de externe, Sergiu Celac, a nuanţat recentele declaraţii venite din partea Rusiei: “S-au făcut mai multe declaraţii care trebuie privite cu calm. De fapt nu ne sunt adresate nouă, ci pentru faptul că pe teritoriul României există instalaţii şi capabilităţi care aparţin întregii Alianţe Nord-Atlantice.”
România va pleda la summitul NATO de la Varşovia pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre, considerată crucială pentru securitatea regională şi euroatlantică.
