Proiecte pentru decarbonizare
În sectorul energetic românesc au fost închise în ultimii 30 de ani mai multe capacităţi de exploatare a resurselor primare, precum şi de producere a energiei electrice şi termice.
Corina Cristea, 12.11.2021, 16:58
În sectorul energetic românesc au fost închise în ultimii 30 de ani mai multe capacităţi de exploatare a resurselor primare, precum şi de producere a energiei electrice şi termice. Motivele principale sunt legate de reducerea generală a activității economice, de gradul redus de rentabilitate sau de neadaptarea la noile norme de mediu. Strategia Energetică a României – țară care are o parte considerabilă de energie regenerabilă în mixul energetic, 40% – prevede, însă, creșterea sectorului energetic, ținând cont de țintele UE pentru 2030, respectiv Pactul Ecologic European pentru 2050. Creșterea înseamnă inclusiv construirea de noi capacități de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante.
Stabilitate energetică şi decarbonare fără energie nucleară nu se poate. De aceea, România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi noi capacităţi nucleare la Cernavodă şi, totodată, acordăm o mare atenţie tehnologiei SMR, declara, în octombrie, ministrul de resort, Virgil Popescu. SMR, adică Reactoare Modulare Mici (small modular reactor). România va include SMR în sistemul naţional de producere a energiei până în anul 2028 și doreşte să participe la producerea avansată de reactoare modulare mici în regiune, precum şi la pregătirea resurselor umane şi susţinerea funcţionării acestei noi tehnologii în alte ţări, anunța ulterior, în această lună, Administraţia Prezidenţială de la București. Iar un acord în acest sens deja a fost semnat cu SUA, care vede în tehnologia SMR o soluţie pentru decarbonizare – opinie împărtăşită de România. UE, cel puțin deocamdată, nu a catalogat, însă, clar energia nucleară ca energie curată şi, deci, nu o finanţează.
Invitat la Radio România, profesorul Ionuţ Purica, expert în energie nucleară, a vorbit despre avantajele acestui tip de reactoare : Reactoarele mici pot să fie grupate mai multe, astfel încât să acopere necesarul de energie sau lipsa necesarului de energie, pornind câte unul, succesiv, sau oprind câte unul, succesiv, dintr-un număr de reactoare aflate într-un anumit loc, în, evident, sistemul energetic naţional. În al doilea rând, reactoarele mici modulare pot fi fabricate complet în hale industriale şi aduse la locul în care trebuie să funcţioneze, pot fi puse în funcţiune mai repede. În al treilea rând, combustibilul din reactoarele mici modulare nu trebuie scos ca un combustibil uzat – poate fi luat reactorul cu totul, dus înapoi, reumplut cu combustibil proaspăt şi readus – sau el, sau unul nou – în poziţia din care trebuie să funcţioneze. Lucrul ăsta e foarte bun şi din punct de vedere al securităţii şi a antiterorismului nuclear.
În momentul de faţă, există foarte multe proiecte de reactoare mici modulare, dar trebuie înţeles că americanii făceau aşa ceva încă de prin anii ’60 şi le trimiteau către unele baze, chiar în Antarctica, în care alimentau baza respectivă cu energie electrică şi cu căldură, explică profesorul Ionuț Purica. În momentul de faţă, şi ruşii, de exemplu, pun asemenea reactoare pe barje şi le trimit pe râurile din Siberia, în care alimentează oraşele de acolo, un reactor din acesta putând să alimenteze cu energie electrică, de exemplu, un oraș întreg cinci ani de zile minim, fără întrerupere. Autoritățile ar trebui să se aplece mai mult asupra energiilor verzi cu practicabilitate demonstrată, spun activiști de mediu la București.
Ce facem cu descentralizarea de energie? De ce nu încurajăm oamenii să-și pună în continuare panouri fotovoltaice, să pună eoliene și pompe de cădură acolo unde se poate, de ce nu mergem mai mult pe energii verzi în continuare? Sunt întrebările care vin din partea activiștilor către autorități, cărora le reamintesc și că România dispune de un bazin hidrografic important care poate fi valorificat mai bine. Nuclearul poate să servească în anumite limite bine încadrate juridic tranziției, dar nu ar reprezenta o soluție în sensul de a se dezvolta necontenit și a inhiba dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, trebuie găsit un echilibru, consideră și președintele Universității Ecologice, Mircea Duțu:
Momentul dificultății energetice pe care o presupune tranziția climatică este speculat, din nou, de industria nucleară pentru a se relansa. Să ne amintim că în anii 1960 penuria de energie electrică și marile întreruperi de curent precum cea care a marcat New York-ul în noiembrie 1965 a reprezentat pretextul spre a convinge populația să accepte în anumite limite dezvoltarea energiei nucleare. În anii 1970 a fost acea criză petrolieră, vezi spectrul epuizării petrolului și al cărbunelui dezvoltând din nou energia nucleară și acum în condițiile în care sunt dificultăți energetice legate de impunerea renunțării la fosili, energia nucleară încearcă să se impună la nivelul opiniei publice ca o soluție posibilă. Adevărul e undeva la mijloc. În ce sens? Din punct de vedere strategico-politic, energia nucleară se luptă să fie înscrisă în rândul energiilor curate. Dar ce se întâmplă cu aceste noi dezvoltări? Păi riscurile de accident nuclear rămân și se multiplică. De ce spun asta? Toată istoria de până acum a accidentelor importante a arătat că acestea sunt produse prin erori umane. Ca atare, cu cât aceste dispozitive sunt mai numeroase și sunt exploatate de echipe de oameni diferite cu atât sporește riscul unui accident. Faptul că au o putere mai mică nu împiedică efecte dezastruoase la nivel local și național.
Un sondaj al YouGov publicat în octombrie arată că 66% dintre români nu vor ca o centrală nucleară să se construiască în vecinătatea lor, în timp ce sprijinul cetăţenilor pentru energia verde este la cote foarte înalte.
