Predare de ștafetă la București

Un eveniment inedit în politica românească s-a concretizat în această lună: cu o an și jumătate înainte de alegerile parlamentare, premierul liberal Nicolae Ciucă și-a depus mandatul...

Corina Cristea, 23.06.2023, 12:12

Un
eveniment inedit în politica românească s-a
concretizat în această lună: cu o an și jumătate înainte de alegerile
parlamentare, premierul liberal Nicolae Ciucă și-a depus
mandatul, conform înțelegerii, iar colegul său de coaliție, liderul PSD Marcel
Ciolacu a preluat funcția de șef al Executivului de la Bucureşti. Fundamentul
politic al acestei schimbări este acordul semnat în noiembrie 2021, odată cu
constituirea Coaliţiei Naţionale pentru România. Documentul în 12 puncte
conţinea câteva mutări precise în rândul miniştrilor, dar acestea au fost
amendate în urma discuțiilor. Negocierile s-au soldat în cele din urmă cu
consecințe palpabile pe două direcții: pe de o parte, a rezultat un guvern mai
suplu, iar pe de altă parte, UDMR a ieșit de la guvernare.

Noul premier afirmă
că priorităţile sale vizează reducerea inflaţiei, creşterea puterii de
cumpărare, dar şi un procent mai mare pentru investiţii prevăzut în bugetul
pentru anul viitor. Mandatul acestui guvern este despre reforme şi economie,
mai concret, despre cum facem ca economia să producă mai multă valoare şi
locuri de muncă, iar rezultatele să se vadă concret în buzunarele oamenilor,
afirmă Marcel Ciolacu, potrivit căruia primul şi cel mai concret rezultat al
unei guvernări bune este ca inflaţia să scadă, oamenii să simtă asta în
preţurile unor produse de bază. Alături de acest demers, mai spune premierul,
avem alte măsuri ţintite pentru a susţine agricultura, construcţiile şi
energia, din punctul meu de vedere, sunt domeniile care fac diferenţa pentru
oameni.

Invitat la Radio România, profesorul univesitar Andrei Țăranu a făcut o
radiografie a situației politice de la București:

România a avut un, să-i spunem, ascendent asupra ţărilor din Europa
Centrală şi de Est pe această construcţie, oarecum insolită. A fost într-adevăr şi este în
continuare un model de succes, pentru că a adus ceea ce România n-a avut de
multă vreme şi anume stabilitate politică sau măcar aparenţa unei stabilităţi
politice. Şi Macedonia de Nord se uită foarte interesată la modelul românesc.
După alegerile din 26 iunie din Grecia, dacă nu se va obţine o majoritate clară
pentru Mitsotakis, probabil şi ea se va gândi la o formulă de genul ăsta.
Astfel încât, într-un sistem de coaliţie, modelul românesc s-ar putea să fie un
model de succes, cel puţin pentru ţările dimprejur.

Pentru
România, 2024 va fi un an prin excelență electoral, cu alegeri parlamentare,
locale, prezidențiale și europarlamentare. Deja toată lumea se uită la scena
politică românească, mă refer la cetăţenii României, pentru că lucrurile sunt
într-o permanentă schimbare, spune Andrei Țăranu:

Sigur că avem partide care cresc, mai ales cele extremiste, altele
care stagnează şi altele care sunt în cădere. Or, cei care sunt în cădere
încearcă să îşi găsească noi piloni, astfel încât: unu – să oprească această cădere şi apoi să încerce înapoi
să o urce. Va fi o vară nu călduroasă doar din punct de vedere termic, ci şi
din punct de vedere politic, pentru că este vara dinaintea alegerilor şi pe 6
iunie anul viitor, deci mai puţin de un an, va începe marea bătălie electorală
din România, pe 6 iunie fiind alegerile europarlamentare. Dar astea sunt nişte
alegeri turnesol, sunt nişte alegeri în care fiecare partid vede foarte clar
cam care este poziţia pe eşicherul politic. Or, unele partide au nişte sondaje
care nu le arată foarte bine.

Partidele, cel puțin cele de la guvernare, PSD și PNL, sigur nu vor avea o
vară liniştită, pentru că trebuie să se întâmple multe
lucruri în România, mai spune Andrei
Ţăranu:

Din nefericire, modelul
nostru politic, pandemia, multe lucruri s-au suprapus şi ele survin peste o
criză pe care o vedem întinzându-se în întreaga Uniune Europeană. O Germanie
care are o inflaţie de peste 9%, lucru nemaiîntâlnit în Germania după cel de-Al
Doilea Război Mondial, mă refer la Republica Federală Germană şi apoi Germania
de astăzi, face ca foarte multe pieţe care
sunt dependente de Germania, inclusiv România, să fie foarte volatile.
Or, când se întâmplă acest lucru, mai ales în perioadele de vară, politicienii
trebuie să reacţioneze rapid, să găsească politici publice care să împiedice,
eu ştiu, crizele foarte mari. Să ne aducem, în cazul României, aminte de anul
2010, care a început cum a început, dar în vară a condus la proteste şi la
tensiuni sociale de mare amploare şi mare anvergură. Or, Guvernul Ciolacu nu va
avea, fără discuţii, un an foarte simplu din multe puncte de vedere, economic,
electoral, politic ş.a.m.d.

Și președintele Klaus
Iohannis le-a transmis membrilor guvernului că îi așteaptă o perioadă dificilă,
cu multe probleme de rezolvat. Șeful statului este, însă, încrezător că și
mandatul lui Marcel Ciolacu va fi caracterizat de stabilitate, eficiență și
seriozitate, la fel ca mandatul exercitat de predecesorul său. Avem
încă o jumătate de an în care putem să rezolvăm foarte multe lucruri, după care
vom intra într-un an superelectoral, care în sine deja este o provocare pentru
o societate, vom avea patru rânduri de alegeri, şi, în acelaşi timp, ţara
trebuie guvernată responsabil şi cu rezultate bune, a atras atenția șeful
statului, care a apreciat, în același timp, faptul că rocada guvernamentală – o
procedură în premieră pentru România – s-a desfășurat rapid și fără sincope.