Parcursul european al Chişinăului

Principala cauză pentru care Republica Moldova nu se află în prezent în Uniunea Europeană alături de alte foste republici sovietice precum ţările baltice este ezitarea demonstrată de către societate şi clasa politică în privinţa direcţiei de dezvoltare a

Corina Cristea, 21.11.2014, 10:03

Principala cauză pentru care Republica Moldova nu se află în prezent în Uniunea Europeană alături de alte foste republici sovietice precum ţările baltice este ezitarea demonstrată de către societate şi clasa politică în privinţa direcţiei de dezvoltare a ţării.

Este părerea exprimată de premierul Iurie Leancă în cadrul forumului Viitorul Republicii Moldova în UE”, organizat recent de Fundaţia Konrad Adenauer la Chişinău, părere pe care oficialul moldovean o argumentează – Moldova şi Letonia erau în 91 două republici sovietice cu un nivel de pornire apropiat atât din punct de vedere economic, cât şi social. Astăzi, Letonia este o ţară cu o pensie medie de 300 de euro, cu un salariu mediu de 800 de euro, subvenţii în agricultură de 180 de euro pe hectar, ca să nu mai vorbesc de siguranţa socială sau de cea politică. Eu sunt convins că Letonia a reuşit şi noi mai puţin nu din cauza faptului că am fi mai puţin inteligenţi, nu că am fi puţin harnici, ci pentru că din 91 încoace tot am ezitat. Am ezitat neavând un obiectiv foarte clar, o viziune despre viitorul acestei ţări şi despre ce fel de sistem politic ne dorim, unde vrem să fim ancoraţi, ce fel de reguli vrem să impunem şi, ca rezultat, avem un stat cu instituţii încă slabe, încă puternic afectate de politic”. Moldova este, însă, acum mai aproape ca niciodată de Bruxelles.

Preşedintele Nicolae Timofti şi-a exprimat convingerea că fosta republică sovietică, majoritar românofonă, va depune cererea de aderare la UE în 2015, pe fondul apropiatelor alegeri parlamentare prevăzute să se desfăşoare la 30 noiembrie, în cadrul cărora coaliţia de guvernare proeuropeană se va confrunta cu partidele de stânga, care pledează pentru o apropiere de Rusia. Statutul de ţară candidată la aderare va accelera procesul de modernizare a structurilor de stat şi va permite majorarea nivelului de securitate al Republicii Moldova”, consideră Timofti, amintind importanţa rezultatului scrutinului din 30 noiembrie pentru continuarea parcursului proeuropean al Chişinăului – Acordarea statutului de candidat la aderare va fi în masură să impulsioneze politicile de integrare, să contribuie la modernizarea instituţiilor publice, să plaseze Republica Moldova într-un spaţiu convenţional de securitate, la adăpost de provocările care se înregistrează în regiune.”, a subliniat liderul de la Chişinău. Ratificarea, în urmă cu o săptămână, de către Parlamentul European a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE, a fost apreciată drept o realizare majoră atât pentru Chişinău, cât şi pentru Bruxelles, esenţială pentru a spori transparenţa şi creşterea economică şi a susţine stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări.

Acordul a fost semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles, ulterior acesta fiind ratificat de Parlamentul Republicii Moldova pe 2 iulie. Şapte parlamente naţionale din cele 28 de state comunitare au ratificat, până acum, documentul, primul dintre ele fiind parlamentul de la Bucureşti.

Cel mai recent sondaj de opinie relevă că partidele pro-europene au un uşor avans faţă de cele care promovează ideea integrării în structurile eurasiatice, controlate de Rusia. Analiştii moldoveni nu exclud că va fi necesară formarea unui guvern de largă coaliţie, care să includă şi comuniştii, dacă formaţiunile pro-occidentale nu vor obţine suficiente voturi ca să se menţină la putere. Corespondentul Radio România la Chişinău, Vasile State: Şase formaţiuni politice sunt creditate cu şanse de a intra în viitorul legislativ unicameral de la Chişinău, potrivit barometrului de opinie publică realizat de Institutul de Politici Publice. Trei dintre acestea – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal şi-au definit clar opţiunea pro-europeană, în timp ce altele trei – Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor şi Partidul Patria sunt mai degrabă favorabile apropierii de Rusia. Trebuie precizat însă că, în ultimul timp, formaţiunea ex-preşedintelui Vladimir Voronin(n.red comuniştii) şi-a nuanţat mesajul, anunţând că nu va denunţa acordul de asociere cu UE. Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cele trei partide pro-europene, PRDM, PD şi PL ar acumula împreună 33%, iar PCRM, Partidul Patria şi PSRM – 29%. Chiar şi aşa, formarea unei majorităţi parlamentare va fi extrem de dificilă, ţinâ cont de raportul de forţe aproximativ egal între cele două tabere.”

Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie nu exclude o alianţă formată din partidele pro-europene şi Partidul Comuniştilor: Ar trebui să ne gândim eventual la o coaliţie largă cu participarea, spre exemplu, a PCRM-ului, coaliţie care ar asigura stabilitatea politică pentru următorii şase ani. Pentru că, dacă peste doi ani nu avem preşedinte, o să avem iarăşi alegeri anticipate, deci avem nevoie de ceva care ar dura 4-6 ani de zile, mai mult sau mai puţin stabil.” Î

n opinia sociologului Ion Jigău, o eventuală alianţă a comuniştilor, socialiştilor şi a celor din Partidul Patria nu va reuşi să asigure stabilitatea în Republica Moldova.