O propunere controversată

Ne aşteaptă provocări mari, într-o lume în schimbare, o schimbare care intervine în fiecare zi şi cu o viteză vertiginoasă - este premiza de la care au pornit decidenţii de la Bruxelles atunci când au gândit bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027.

Corina Cristea, 11.05.2018, 12:52

Ne aşteaptă provocări mari, într-o lume
în schimbare, o schimbare care intervine în fiecare zi şi cu o viteză
vertiginoasă – este premiza de la care au pornit decidenţii de la Bruxelles
atunci când au gândit bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Un buget pe
care îl descriu ca fiind unul pragmatic şi modern, pentru o Uniune care
protejează, capacitează şi apără. Această propunere de buget reprezintă un răspuns onest la
realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important
în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un
moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în bugetul Uniunii, consideră
Bruxellesul. Răspunsul la această dublă provocare include reduceri de
cheltuieli şi identificarea de noi resurse.

Într-o iniţiativă fără precedent, Comisia Europeană a propus şi
restrângerea accesului la fondurile Uniunii Europene pentru ţările membre care
încalcă statul de drept. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: Comisia Europeană
propune consolidarea legăturilor dintre bugetul european şi respectarea
statului de drept. Respectarea criteriilor statului de drept este o cerinţă
prealabilă şi indispensabilă pentru administrarea financiară corectă şi pentru
implementarea eficientă a bugetului. De aceea, propunem un mecanism care va
permite protejarea bugetului de riscuri financiare legate de deficienţele
generalizare privind respectarea statului de drept. Acest mecanism reprezintă o
regulă generală, el nu vizează anumite ţări membre, dar este o parte importantă
din arhitectura noului buget european.

În pofida
precizărilor că nu sunt vizate anumite state membre, Polonia şi Ungaria se simt
direct vizate. Nu vom accepta mecanisme arbitrare care ar face din gestionarea
fondurilor un instrument de presiune politică la cerere, a venit cu
promptitudine reacţia Varşoviei. Pentru Polonia s-a solicitat activarea
articolului 7 al Tratatului UE, pentru Ungaria încă nu s-a cerut acest lucru,
dar derapajele de la statul de drept au fost deja constatate de către Comisia
Europeană. Activarea echivalează cu suspendarea dreptului la vot pentru statul
în cauză. Nu poţi să ai astfel de condiţionări
care nu sunt cuantificabile. Există riscul să creezi procese de intenţie şi să
fii mai părtinitor cu alte state. Opinia noastră este că pe acest subiect se va
cere clar o opinie juridică, e posibil să se ajungă şi la Curtea Europeană de
Justiţie, consideră de la Bruxelles europarlamentarul Norica Nicolai, sceptică
în privinţa materializării propunerii Comisiei: Este doar o propunere. E o propunere care ca siguranţă nu va fi
validată pentru că pe actuala construcţie a Tratatului de la Lisabona acest
lucru nu este posibil, nu are niciun fel de suport legal. Sigur, eu pot să
înţeleg Comisia Europeană, este în criză, caută să suplimenteze, să găsească fonduri ca să înlocuiască pierderea pe care o va avea în
buget după plecarea Marii Britanii. Cu siguranţă, acest lucru şi încă vreo
câteva lucruri care privesc reducerile de la politica de coeziune şi de la
politica agricolă comună nu sunt bine primite. Franţa, de pildă, are obiecţii
majore la politica agricolă comună. Cu siguranţă alte state – Polonia, Ungaria
– au anunţat că nu acceptă această condiţionare. Deci, ca atare, este doar o
propunere, va crea dezbatere în următoarele luni. Oricum la Bruxelles, este o
dezbatere dacă actuala Comisie poate să ia decizii care să antameze politica şi
acţiunea viitoarei Comisii.

În opinia analistului
politic Adrian Zăbavă, naşterea acestui subiect nu ar fi străină de dezbaterea
electorală la nivel european, de faptul că anul viitor vor fi alegeri inclusiv
europarlamentare: Sunt sigur că
lucrurile nu s-au întâmplat aleatoriu în programul celor de la Bruxelles. Şi
sunt sigur, aşa cum pare în momentul de faţă, că acesta va fi unul din
subiectele, cheia de boltă a alegerilor europarlamentare de anul viitor,
Bruxelles-ul dorindu-şi să beneficieze de expunerea unui an electoral pentru a
tranşa o dată şi o dată lucrurile în ceea ce priveşte – hai să spunem, scăpările
unor membri ai UE privind statul de drept.

Este foarte important pentru fiecare dintre noi să
înţelegem că statul de drept nu este o simplă formalitate, ci este o stare de
spirit. El constă în justiţia bazată pe recunoaşterea şi deplina acceptare a
valorii supreme a drepturilor omului, a instituţiilor puternice şi a toleranţei
zero faţă de corupţie, a apreciat, pe de altă parte, şeful statului român.
Potrivit lui Klaus Iohannis, în prezent, Europa se află la răscruce,
confruntându-se cu crize interne şi externe de o complexitate şi o intensitate
fără precedent. Istoria construcţiei UE ne-a arătat, în mod repetat, că forţa
noastră stă în unitate, solidaritate, coeziune şi într-o viziune a viitorului
ambiţioasă şi inovatoare. Aceste principii şi valori călăuzitoare stau la baza
proiectului european. România crede că ele trebuie să rămână baza dezvoltării
sale viitoare, în beneficiul nostru comun, a mai spus şeful statului,
apreciind că UE rămâne un proiect indispensabil.