O decizie surprinzătoare

Al 265-lea papa din istoria Bisericii Romano-Catolice, Benedict al XVI-lea, a anunţat că renunţă la Pontificat, decizia fiind una fără precedent ...

Corina Cristea, 15.02.2013, 12:49

Al 265-lea papa din istoria Bisericii Romano-Catolice, Benedict al XVI-lea, a anunţat că renunţă la Pontificat, decizia fiind una fără precedent în epoca modernă. Anunţul a fost făcut chiar de Suveranul Pontif, în limba latină, motivul principal al acestei demisii fiind starea de sănătate. Papa Benedict al XVI-lea: Am ajuns la certitudinea că, din cauza vârstei avansate, nu mai am forţele necesare pentru a exercita, aşa cum se cuvine, misiunea de la Vatican. Sunt foarte conştient că această misiune, prin natura sa spirituală, trebuie dusă la bun sfârşit nu doar cu fapte şi cuvinte, ci şi în aceaşi măsură cu suferinţă şi rugăciune. Preaiubiţi fraţi, vă mulţumesc din inimă pentru toată iubirea şi strădaniile cu care m-aţi susţinut în misiunea mea şi vă cer iertare pentru toate defectele mele.” Benedict al XVI-lea a fost ales în fruntea Bisericii Catolice în urma Conclavului din 2005, ca succesor al lui Ioan Paul al II-lea. Acum, anunţul privind iminenta retragere din funcţie a papei a luat prin surprindere lumea catolică şi nu numai.

Părintele Adrian Dancă, şeful Secţiei în limba română de la Radio Vatican, apreciază într-un interviu pentru Radio România că gestul Papei va conduce la rescrierea legilor Bisericii astfel încât să se clarifice statutul celui care renunţă la Sf. Scaun: Gestul său a luat prin suprindere legislaţia Bisericii, în sensul că nu este prevăzută o asemenea posibilitate, dar el a anunţat deja într-o carte de interviuri „Lumina lumii” din 2010 că şi Papa trebuie să aibă libertatea de a-şi da demisia. Statutul său va crea un precedent de extraordinară importanţă şi pentru viitorul Bisericii.” Adrian Dancă a vorbit şi despre importanţa anilor petrecuţi de Papa Benedict al XVI-lea în fruntea Bisericii Catolice: Este un pontificat de mare importanţă pentru că pentru prima dată Papa şi-a asumat deplina libertate de a fi el însuşi, de a fi coerent cu ceea ce a spus şi de a da un semnal de speranţă celor care fac parte din Biserica Catolică. Este un mare om, un mare teolog şi un mare păstor. Papa arată că Biserica Catolică trebuie să fie liberă, să răspundă în modul cel mai bun posibil la exigenţele de vestire a Evangheliei în timpurile noastre. Din punct de vedere social, se poate spune fără nicio îndoială că rolul său a fost determinant în multe lucruri, inclusiv la nivelul societăţii civile în Europa. În cadrul călătoriilor sale apostolice, peste tot, el ţinea foarte mult să întâlnească reprezentanţii lumii politice, reprezentanţii culturii şi să le transmită tocmai un mesaj de încredere în om. Din punct de vedere politic, Sf. Părinte s-a ţinut departe de gâlcevile de fiecare zi, a încercat să transmită în mediile politice acele valori fundamentale fără de care o democraţie modernă nu poate sta în picioare şi a spus de mai multe ori că un stat liberal şi democratic se alimentează din valori pe care el însuşi nu şi le poate da şi aceste valori vin tocmai din rădăcinile iudeo-creştine ale culturii europene şi ale statului modern.”

Decizia Papei Benedict al XVI-lea de a se retrage din scaun corespunde canoanelor Bisericii Catolice, care prevăd că un Pontif poate să demisioneze cu condiţia să o facă de bunăvoie. Profesorul de teologie Radu Preda crede că alegerea actualului Papă de a-şi încheia în acest mod Pontificatul va aduce un plus de imagine Bisericii Catolice, confruntată în ultima vreme cu mai multe scandaluri. Radu Preda: Este un gest demn şi care arată tuturor, la un asemenea nivel, că nimeni nu este de neînlocuit, pe de o parte. Iar pe de altă parte, că trebuie, ca păstor, dar şi ca lider politic sau de oricare alt fel, să fii tot timpul într-o permanentă căutare a echilibrului dintre interesul personal şi interesul comun. Or, din acest punct de vedere, Benedict a ales o cale proprie, care îl va înscrie şi cu atât mai abitir în cartea de istorie, pentru că, iată, putea să meargă pe modelul predecesorului său, carismaticul Ioan Paul al II-lea, adică să moară în funcţie, în ciuda faptului că ultimii ani ar fi fost, atât cât se vede, deja marcaţi de boală, de bătrâneţe, de neputinţă. Ar fi putut da şi el, precum Ioan Paul al II-lea, repet, o mărturie a limitelor şi fragilităţii umane. Dar ştiindu-se pe sine, cred, mai bine de cât oricine, a ales, repet, această a doua cale, a retragerii înainte de a fi prea târziu. Fapt pentru care, repet, merită stima noastră.”

Benedict al XVI-lea a condus Biserica într-o perioadă extrem de dificilă, când lumea, în continuă schimbare, a dus nenumărate provocări pentru o instituţie cu tradiţii de peste 2.000 de ani. Pe parcursul Pontificatului său, s-a remarcat în special prin multitudinea de mesaje şi rugăciuni pentru pace şi dialog între religii, dar şi cu nenumărate discursuri pentru drepturile omului, protecţia mediului, lupta împortiva sărăciei.

Întrebările care persistă acum la Vatican sunt legate de succesorul lui Benedict al VXI-lea. Acesta va fi nevoit să răspundă provocărilor mai vechi şi mai noi care stau în faţa Bisericii Catolice, legate, între altele, de conflictul între reformişti şi tradiţionalişti sau de scandalurile sexuale şi de corupţie.