Neptun Deep – cea mai mare investiţie în sectorul energetic românesc

“Scriem istorie. Împotriva piedicilor şi a ameninţărilor celor care ar face orice ca România să nu devină un furnizor de securitate energetică pentru Europa. Am promis că nu ne oprim şi asta facem: până la capăt, pentru România independentă şi puternică.” – este mesajul ministrului de resort, Sebastian Burduja, după ce, în martie, a început forajul în perimetrul Neptun Deep, la 160 km de țărm.

Corina Cristea, 11.04.2025, 15:44

“Scriem istorie. Împotriva piedicilor şi a ameninţărilor celor care ar face orice ca România să nu devină un furnizor de securitate energetică pentru Europa. Am promis că nu ne oprim şi asta facem: până la capăt, pentru România independentă şi puternică.” – este mesajul ministrului de resort, Sebastian Burduja, după ce, în martie, a început forajul în perimetrul Neptun Deep, la 160 km de țărm.

Gazul din Marea Neagră înseamnă peste 20 de miliarde de euro pentru România, spune Sebastian Burduja, dar şi “ruperea lanţurilor prin care Rusia a ţinut Europa dependentă de gazele sale”. Pentru dezvoltarea acestui proiect, OMV Petrom – cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est – şi Romgaz – cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România, la care acționar principal este statul român, cu o participaţie de 70% – investesc împreună până la 4 miliarde de euro. “Aceste rezerve de gaz din Marea Neagră de mare adâncime au fost identificate încă înainte de 1989. Ulterior, România a intrat pe o traiectorie prin care a încercat să atragă investitori”, amintește Sebastian Burduja:
”A fost o întreagă epopee cu legea gazului offshore, după care marea companie americană implicată în proiect, compania Exxon, a dorit să-şi vândă participaţia. Romgaz şi-a asumat această achiziţie şi statul român şi-a asumat să intre în proiect, prin această mare companie românească, care a investit un miliard de dolari la vremea respectivă, a cumpărat participaţia Exxon. Și, împreună cu OMV Petrom, o companie unde statul român are, în continuare, peste 20% dintre acţiuni, a demarat investiţia. În 2027, la începutul anului, dacă nu chiar mai devreme, vom avea primele molecule de gaz românesc din Marea Neagră în sistemul naţional de transport, ceea ce pentru România înseamnă două lucruri importante. Primul este că vin foarte mulţi bani la buget, deci, iată, cu o investiţie a statului român de câteva miliarde de euro, rentabilitatea acestei investiţii va fi de peste 10 ori mai mare, probabil. În al doilea rând, suntem furnizori de securitate energetică pentru întreaga regiune, ne dublăm producţia de gaz, deja suntem, practic, primul producător de gaz din UE, dar peste doar câţiva ani vom fi cu o producţie dublă şi vom putea să acoperim şi consumul intern, să revitalizăm industria, care consumă gaz, de exemplu producţia de îngrăşăminte chimice, dar să avem şi cantităţi în plus pentru a exporta pe bani buni altor state din regiune, care astăzi poate importă de la Federaţia Rusă.”

În ce măsură va influența piața europeană a energiei zăcământul din Neptun Deep? În primul rând, gazul de acolo va însemna foarte mult pentru piaţa românească, spune directoarea fondatoare a Grupului de cercetare şi analiză Romania Energy Center, Eugenia Gusilov: “Practic, noi nu vom mai fi importatori pe durata de exploatare a acestui zăcământ. Ba, dimpotrivă, s-ar putea să ne mai rămână şi ceva pentru export. Asta înseamnă că putem să jucăm un rol regional. Asta înseamnă că putem să ajutăm o parte dintre vecini, dacă nu pe toţi. Şi schema mai mare, dat fiind că producţia în general în Europa scade şi consumul de gaz, tendinţa este să fie redus, ne pune într-o situaţie oarecum avantajoasă. În sensul în care ne extinde durata de folosinţă, să spunem, a acestui gaz şi durata tranziţiei energetice, spre deosebire de alte ţări, unde se întâmplă lucruri paradoxale.”

Estimările sunt că, odată atins platoul de producţie, Neptun Deep va contribui la producţia de gaze a României cu circa 8 miliarde de metri cubi anual. Mihnea Cătuţi, director de cercetare-dezvoltare al Energy Policy Group: „Acest zăcământ este destul de important în economia regională. Asta pentru că în Balcanii de Vest vorbim despre o influenţă destul de puternică a Rusiei, care poate fi combătută prin înlocuirea parţială a consumului de gaze din acea regiune. Cam ăsta cred că ar trebui să fie scopul principal pentru gazele care vor fi produse acolo, pentru că nu ne putem baza o întreagă dezvoltare industrială în jurul lor, așa cum am tot auzit în ultima vreme. Asta pentru că în momentul de faţă accentul în Europa este pe reducerea consumului de gaz, asta pentru că azi, Europa importă cam 90% din gazul pe care îl consumă. O situaţie similară avem şi la producţia şi consumul de ţiţei. Aşadar, UE are o vulnerabilitate strategică când vine vorba de importurile de hidrocarburi, iar producţia de 8-10 miliarde metri cubi pe an din Neptun Deep nu schimbă radical această imagine. Europa consumă pe an undeva la 330-350 de miliarde de metri cubi. Din acest motiv, nici preţul gazului nu ar putea să se reducă foarte mult.”

Ar trebui, spune Mihnea Cătuţi, „să ne uităm la utilitatea strategică şi de securitate la nivel regional şi mai puţin să ne închipuim că vom reinventa industrii mari consumatoare de gaze, în condiţiile în care aceste zăcăminte nu promit să schimbe balanţa comercială negativă a Europei când vine vorba de gaze naturale.”