NATO la Chişinău

Alianţa Nord-Atlantică se declară îngrijorată de situaţia complicată în care se află Republica Moldova şi îndeamnă Chişinăul să-şi intensifice eforturile pentru depăşirea crizei politice şi formarea unei noi majorităţi parlamentare proeuropene.

Bogdan Matei, 20.11.2015, 10:30

Alianţa
Nord-Atlantică se declară îngrijorată de situaţia complicată în care se află
Republica Moldova şi îndeamnă Chişinăul
să-şi intensifice eforturile pentru depăşirea crizei politice şi formarea unei
noi majorităţi parlamentare proeuropene. Aceasta ar urma să umple vidul de
putere provocat de demiterea, luna trecută, printr-o moţiune de cenzură, a
cabinetului tripartit, format de partidele Liberal-Democrat, Democrat şi
Liberal. Iniţiată de socialiştii şi comuniştii din opoziţie, moţiunea a
beneficiat şi de voturile deputaţilor PD, care, la unison cu stânga
pro-moscovită, i-au reproşat premierului liberal-democrat Valeriu Streleţ,
învestit în vară, implicarea în scandaluri de corupţie.

Vicepreşedintele
Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, a precizat că Republica Moldova poate
miza în continuare pe asistenţa Alianţei, însă va trebui să implementeze
reformele necesare în domenii precum combaterea corupţiei sau funcţionarea
justiţiei.

O delegaţie a NATO a şi mers, săptămâna trecută, la Chişinău, pentru
a examina programul de reconstrucţie a capacităţii de apărare a republicii.
Programul, în care sunt implicaţi cu fonduri şi expertiză aliaţi importanţi,
precum Statele Unite, Germania, Turcia sau România vecină, a fost elaborat la
summitul de anul trecut, din Ţara Galilor, la care NATO a inclus în propria-i
strategie apărarea statelor partenere, între care Republica Moldova, Ucraina şi
Georgia. Periclitate de redeşteptatul apetit teritorial al Rusiei lui Vladimir
Putin şi de încercările acesteia de a le înăbuşi aspiraţiile de integrare
europeană şi euroatlantică, fostele colonii ale Moscovei au fost menţionate şi
în declaraţia finală a aşa-numitului summit de flanc, de la Bucureşti, al
membrilor central şi est-europeni ai NATO.

Consilier al fostului preşedinte al
României, Traian Băsescu şi director al Centrului pentru Prevenirea
Conflictelor, specialistul în spaţiul ex-sovietic Iulian Chifu explică:
Este
vorba despre primul pas într-o acţiune extrem de energică, până la urmă, a
Alianţei, în apărarea partenerilor străini situaţi în zona estică, în
construirea, sprijinirea construcţiei unor capacităţi de apărare sporite ale
acestor aliaţi, tocmai pentru a le creşte capacitatea de apărare şi
securitatea. Acolo se vorbeşte despre faptul că strategia
de apărare a Alianţei include şi statele partenere. Nu înseamnă că acestea vor
beneficia de un articol 5 sau că există o apărare comună, ci este vorba despre
interesul Alianţei de a le include într-o strategie comună şi de a le sprijini
dezvoltarea propriilor capabilităţi de apărare, în aşa fel încât ele să poată
să-şi apere propria securitate, inclusiv cu contribuţia şi sprijinul alianţei
în construirea, vă spuneam, a acestor capacităţi.

Ministru al Apărării
în exerciţiu, după ce a fost demis odată cu întregul Guvern Streleţ, liberalul
Anatol Şelaru pledează, în continuare, pentru aprofundarea legăturilor cu NATO.
Acest vechi militant antisovietic, care se autodefineşte drept politician român
din Republica Moldova, consideră că, în contextul conflictului militar
prelungit din Ucraina şi a prezenţei trupelor ruseşti în regiunea separatistă
Transnistria: Asta este cea mai bună soluţie, atâta timp
cât 25% din teritoriul Moldovei este ocupat de armata rusă. Lucrurile mari nu
se fac într-o săptămână, se pot produce nişte evenimente ca acelea la care au
ajuns ucrainenii, iar noi ne prefacem a nu vedea că există asemenea probleme.
Eu pregătesc armata să fie gata de a adera la NATO în orice clipă.

Pe
de altă parte, însă, Şalaru însuşi avertizează că Republica Moldova se află în
pragul dispariţiei sale ca stat, fiindcă e ameninţată de două mari pericole.
Unul, din interior – corupţia, care a decredibilizat întrega clasă politică.
Celălalt, din exterior – dorinţa Rusiei de a-şi restabili imperiul.

Membru al
Consiliului fondator al Centrului de Informare NATO la Chişinău şi fost
ministru al Apărării, Viorel Cibotaru avertizează, la rândul său, că
instabilitatea politică prelungită şi viziunile diferite ale partidelor parlamentare
ar putea scoate Republica Moldova dintre priorităţile imediate ale Alianţei
Nord-Atlantice. Ar fi încă un tren pierdut, după ce integrarea europeană pare
amânată sine die, deşi, anul trecut Bruxellesul recunoştea în Republica Moldova
premianta Parteneriatului Estic şi încheia acorduri de asociere şi liber
schimb, ce ar fi urmat să prefaţeze admiterea în Uniune în 2020. Cibotaru le-a
declarat corespondenţilor Radio România la Chişinău:
Oportunităţile care au existat cu câteva luni în urmă încep a dispărea, ca şi
atenţia Alianţei şi a Uniunii Europene.
Şi, în acest sens, ne aşteaptă timpuri foarte grele, inclusiv în domeniul
consolidării securităţii noastre naţionale şi contracarării anumitor riscuri.

Acum aproape un sfert de secol, când, după eşecul puciului neo-bolşevic de la
Moscova, URSS se dezintegra şi, pe 27 august 1991, Chişinăul îşi proclama
independenţa faţă de imperiu, sovietologii occidentali apreciau că Republica
Moldova se află într-o situaţie la fel de favorabilă ca şi statele baltice.
Azi, aceiaşi specialişti constată, consternaţi, că, în timp ce Estonia, Letonia
şi Lituania sunt membre ale NATO şi UE, Chişinăul, din cauza propriilor
decidenţi politici, vegetează tot în zona gri, de unde poate fi oricând aspirat
din nou pe orbita Rusiei.