Muncitor străin în România, muncitor român în străinătate

Peste zece mii de avize de angajare sau detaşare au fost eliberate anul trecut pentru străinii care au venit să lucreze în România, majoritatea din ţări precum Vietnam, Turcia, Sri Lanka sau China.

Corina Cristea, 01.03.2019, 12:13

Peste zece mii de avize de angajare sau detaşare au fost eliberate anul trecut pentru străinii care au venit să lucreze în România, majoritatea din ţări precum Vietnam, Turcia, Sri Lanka sau China. Datele prezentate la Bucureşti de Inspectoratul General pentru Imigrări relevă că peste 120.000 de cetăţeni străini se aflau în România la sfârşitul anului trecut, iar mai mult de jumătate dintre ei proveneau din state din afara UE. Şi, pentru că estimările arată că este nevoie în continuare de forţă de muncitori străini, pentru acest an, guvernul a aprobat un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări, subcomisarul Ermina Mihai explică „Decizia a fost luată având în vedere atât potenţialul de dezvoltare economică al României, necesitatea de a asigura forţă de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar şi pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale. Poliţiştii de imigrări au verificat anul trecut peste 7.000 de societăţi comerciale şi au depistat 470 de cetăţeni străini care desfăşurau activităţi lucrative fără forme legale.” În timp ce pe piaţa forţei de muncă din România sporeşte numărul lucrătorilor străini, preponderent vietnamezi, Ministerul Muncii de la Bucureşti încearcă să-i atragă înapoi pe muncitorii români care lucrează în alte ţări ale Uniunii Europene, în încercarea de a contracara criza forţei de muncă – efect direct al plecării românilor. Numărul exact al celor aflaţi peste graniţe nu se cunoaşte.

Invitată la Radio România, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero a vorbit despre estimări „Conform datelor venite din partea ţărilor de rezidenţă, în anul 2017 a fost aprobată prin hotărâre de guvern Strategia românilor de pretutindeni unde avem şi un număr estimativ de 10 milioane de cetăţeni români care trăiesc în afara graniţelor. Între aceştia avem aproximativ 4 milioane etnici din comunităţile istorice, diferenţa reprezentând partea de diasporă. Ştim că cea mai mare comunitate este în Italia – peste 1,2 milioane de cetăţeni înregistraţi, probabil numărul acestora este mai mare, aproximativ 1 milion de cetăţeni înregistraţi în Spania, o comunitate care a crescut mult, foarte mult în ultimii ani este comunitatea din Marea Britanie – peste 410 mii de cetăţeni, aproape la acelaşi număr comunitatea din Franţa, apoi în Germania, Austria avem comunităţi considerabile, chiar şi în ţările nordice. Apoi a intervenit fenomenul de migraţie din ţările din sudul Europei spre nordul Europei, în momentul în care aceste ţări au fost afectate de crizele economice.”

De ce pleacă românii? Din motive economice, în principal. Profesorul Daniel David, de la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca: „Evident că oamenii pleacă dintr-o ţară, inclusiv România, la mai bine. Ce înseamnă acest bine? Unii oameni pleacă de la o stare de supravieţuire în România şi disperare la o stare de normalitate în zona în care pleacă, în zona vestică de obicei. Aţii pleacă, însă, de la o stare de bine în România, dar îşi doresc mai mult, îşi doresc un nivel mai crescut al calităţii vieţii, îşi doresc standarde mai înalte de viaţă, alţii pleacă la studii şi după aceea foarte mulţi se angrenează şi rămân în ţările în care au studiat. Desigur, cauzele sunt diferite şi sunt multiple. Şi în funcţie de cauze ne putem gândi ce putem face din punct de vedere al politicilor publice sau la ce putem spera. Dacă oamenii au plecat din disperare, au plecat să caute să atingă un nivel de viaţă decent, în comunitatea respectivă te poţi aştepta ca mulţi dintre ei prin anumite politici deştepte să se întoarcă în ţară. Dar dacă oamenii au plecat pur şi simplu de la bine la mai bine sau au plecat să studieze în străinătate foarte mulţi dintre ei nu se vor mai întoarce în ţară.”

Dincolo de nevoile de bază, oamenii îşi doresc să fie ascultaţi, să fie respectaţi, să aibă servicii de calitate. Din nou, Natalia Intotero „În ultimii ani nu putem spune că nu s-a făcut nimic în România. Desigur, s-au făcut lucruri, în continuare se doreşte a veni în sprijinul tuturor cetăţenilor, atât din ţară, pentru a se stopa acest exod, cât şi în sensul încurajării întoarcerii cetăţenilor care îşi doresc, prin intermediul diferitelor proiecte, programe. Sunt cetăţeni – nu avem un număr exact – care şi în momentul de faţă aleg să plece pentru căteva luni, pentru o perioadă, ca sezonieri sau pentru o perioadă mai îndelungată. Dar avem şi cetăţeni care s-au întors acasă după 10, 14 ani.” Sunt foarte mulţi români care au scris şi scriu istorie. Unii dintre ei care nu-şi doresc să se întoarcă acasă, dar care şi-ar dori ca statul să apeleze la expertiza pe care ei au dobândit-o în străinătate şi şi-ar dori să contribuie la dezvoltarea României. Ceea ce este un lucru extraordinar, mai spune ministrul Intotero.