Mobilizare europeană în problema imigraţiei

Uniunea Europeană nu-i va respinge niciodată pe imigranţii în căutare de protecţie, dă asigurări prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Corina Cristea, 04.09.2015, 10:38

Uniunea Europeană nu-i va
respinge niciodată pe imigranţii în căutare de protecţie, dă asigurări
prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, îndemnând statele
membre să rămână fidele valorilor umanităţii în faţa a ceea ce el a numit o
criză mondială. Declaraţia survine în condiţiile în care Europa se confruntă cu cel mai mare flux de
imigranţi de după cel de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre ei fug din ţări
devastate de război, precum Siria şi Afganistan, riscându-şi vieţile pentru a
ajunge în Occident.

În tandem, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande
s-au pronunţat pentru o politică de azil comună la nivelul Uniunii Europene şi
au cerut Italiei şi Greciei să deschidă rapid centre de înregistrare a
refugiaţilor. În aceste centre, refugiaţii care ar îndeplini condiţiile pentru
a primi azil ar urma să fie separaţi de imigranţii economici veniţi în Europa
motivaţi doar de dorinţa de a găsi un trai mai bun, iar aceştia din urmă ar
trebui să fie retrimişi în ţările lor. Crearea unor astfel de centre a fost
deja decisă la Consiliul European din luna iunie, dar până în prezent niciunul
nu a fost înfiinţat. Astfel de centre trebuie să fie create încă de anul acesta
în ţările aflate în prima linie a valului de imigranţi ilegali, precum Italia
şi Grecia – a subliniat Angela Merkel, după discuţii cu preşedintele francez.
Au existat momente în istoria noastră europeană când ne-am confruntat cu o
situaţie excepţională, iar astăzi avem o astfel de situaţie şi este una care va
dura, a adăugat liderul de la Elysee.

Circa 250.000 de imigranţi ilegali din
afara Europei au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs,
situaţie ce a creat o criză umanitară fără precedent. Alături de refugiaţii
care provin din zone de conflict, precum Orientul Mijlociu sau Afganistan, sunt
şi cei care vin din ţări africane, motivaţi de dorinţa de a găsi un trai mai
bun în Europa. Ei profită de anarhia din Libia pentru a tranzita această ţară
şi traversează apoi Marea Mediterană, mai ales către Grecia şi Italia. O altă
rută, folosită în special de sirieni şi afgani, este traversarea Turciei şi
apoi a unei porţiuni din Marea Egee către insulele greceşti. În timp ce în
Grecia şi Italia sosesc de obicei imigranţi clandestini proveniţi din afara
Europei, Germania se confruntă la rândul ei cu un val masiv de refugiaţi, care
aleg un traseu balcanic.

Potrivit unor estimări, numărul imigranţilor
clandestini ajunşi pe teritoriul german urmează să depăşească până la sfârşitul
acestui an cifra de 800.000. Invitat la Radio România, istoricul Dorin Matei
apreciază că Europa trebuie să se mobilizeze pentru a găsi o soluţie. El spune
că, din păcate, soluţiile găsite până acum sunt tot cele de acum 1500 de ani,
găsite de împăraţii Chinei sau de cei ai Imperiului Roman, adică ridicarea unor
ziduri. Împăraţii Chinei au ridicat Marele Zid Chinezesc, împăraţii romani au
ridicat Valul lui Traian la noi, Zidul lui Hadrian între Anglia şi Scoţia. N-au
fost soluţii eficiente. Au oprit pe moment valul acesta de migraţie, dar până
la urmă Europa a fost copleşită de acest val. Europenii par luaţi prin
surprindere de valul acesta şi sper să găsească o soluţie, pentru că altfel
lucrurile se vor complica foarte mult, spune Dorin Matei.Deocamdată,
Bruxellesul promite, de exemplu, că va ajuta Franţa să facă faţă valului de
emigranţi care încearcă să ajungă în Marea Britanie şi că ia în calcul şi
instituirea în Ungaria a unui aşa-numit punct fierbinte în gestionarea
fluxului. Dar, cu condiţia colaborării tuturor statelor membre, chiar şi a
acelora care nu se confruntă cu criza migraţiei.

Corespondentul Radio România
la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Prim-vicepreşedintele Comisiei
Europene, Frans Timmermans, care a vizitat tabăra de refugiaţi din portul
francez Calais, a pledat din nou pentru implicarea tuturor celor 28 de state
membre, chiar şi a celor care nu se confuntă cu criza imigraţiei. Timmermans
a anunţat că executivul comunitar susţine statele care se află în prima linie
unde sosesc imigranţii, prin trimiterea de echipe ale agenţiilor europene care
ajută la înregistrarea şi identificarea solicitanţilor de azil şi trimiterea
înapoi a celor care nu întrunesc aceste cerinţe. Oficialul Comisiei Europene
mai spunea că este nevoie de un mecanism permanent de distribuire a
solicitanţilor de azil, aşa-numita relocare, care ar putea fi
activat de fiecare dată când există o criză.

O primă reuniune la nivel
înalt pe tema imigraţiei convocată de urgenţă la Bruxelles va avea loc pe 14
septembrie, când se vor întruni miniştrii de interne ai Uniunii Europene.
Ministrul luxemburghez pentru imigraţie şi azil, Jean Asselborn, a cărui ţară
deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene, a convocat această reuniune
pentru a evalua situaţia de pe teren şi acţiunile politice în desfăşurare şi
pentru a discuta despre noi iniţiative de consolidare a răspunsului european la
criza emigraţiei. Toate acestea, în condiţiile în care preşedinţia Uniunii
Europene recunoaşte, într-un comunicat, că fenomenul a luat proporţii
nemaiîntâlnite.