Migrația, între provocări și beneficii

Pe 18 decembrie, la Basilica celor 12 Sfinţi Apostoli din Roma a avut loc a 6-a ediție a Concertului de Crăciun intitulat Tradiții prin ochi de copii.

Corina Cristea, 22.12.2021, 16:16

Pe 18
decembrie, la Basilica celor 12 Sfinţi Apostoli din Roma a avut loc a 6-a
ediție a Concertului de Crăciun intitulat Tradiții prin ochi de
copii. Organizatorii – Asociația Insieme per l’Athos – Onlus,
Accademia di Romania la Roma și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei – au
transmis că majoritatea copiilor care au participat la acest concert sunt
născuți în Italia, dar sunt sensibili la vechile obiceiuri populare transmise
de părinți și au învățat să cunoască mai bine tradițiile frecventând parohiile
românești din Italia și participând la cursuri de limba română. Vorbim de o
părticică de Românie departe de granițe, un exemplu de integrare a milioanelor
de români în țările lor de adopție. Invitat la Radio România, eurodeputatul Eugen
Tomac, un bun cunoscător al problematicii românilor din afara granițelor, a
vorbit despre problemele și situațiile pe care le-a întâlnit în comunitățile de
români, despre modul în care aceștia s-au organizat, dar și despre cum îi poate
susține mai bine statul român:

Avem
școli duminicale, avem foarte multe biserici și ortodoxe și catolice și
greco-catolice și protestante și neoprotestante în întreaga lume. Am fost, le-am vizitat pe foarte multe, deci, oamenii acolo
unde au simțit că au nevoie să se organizeze s-au organizat. Și mai există ceva
extrem de important. Am întâlnit români care au plecat de câțiva ani de zile
din țară și vorbesc în limba statului în care locuiesc cu copiii acasă și au
copii care nu mai vorbesc deloc româna după câțiva ani de zile. Și am întâlnit
români care au plecat de 40-50 de ani de zile din țară, au născut copii în
străinătate și acasă au vorbit doar în limba română, au ținut toate sărbătorile
românești, deci o chestiune care ține și de voință.

Dacă îți pasă de
identitatea proprie o cultivi și o păstrezi așa cum ai moștenit-o și cum te
simți legat. Dacă nu ai această chemare de a ține legătura strânsă cu
rădăcinile, în mod clar oamenii se asimilează. E o realitate pe care am
cunoscut-o, am văzut-o. Ceea ce trebuie să facă statul, însă, este să creeze
instrumente prin care să poată susține aceste școli duminicale care există,
instituții culturale care să aibă o agendă mult mai consistentă, mult mai
bogată în evenimente și, bineînțeles, că internetul în ziua se astăzi ne ajută
pe toți să comunicăm în timp real și să urmărim tot ce se întâmplă în țară fără
a face foarte mari eforturi.

La aproape 10 milioane este estimat numărul românilor care trăiesc în
prezent în afara granițelor țării, acest număr incluzându-i atât pe cei care
formează comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile
istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României. Majoritatea
celor care au ales să plece departe de țară se află în Italia, Spania și Marea
Britanie, în timp ce în comunitățile istorice cei mai mulți români sunt în
Republica Moldova, Ucraina și Serbia.
Informațiile privind mobilitatea în spațiu arată că în ultimii ani a intervenit
o schimbare a orientării celor care pleacă din România – după ce mult timp
preferate au fost Italia, Spania, Portugalia și Grecia, tendința s-a mutat spre
Europa de Vest (Franța, Marea Britanie) și de Nord (Benelux, Germania,
Danemarca, țările scandinave).

Statisticile mai arată că inclusiv românii din
jurul granițelor sunt cuprinși în acest trend regional al migrației economice,
ajungând să constituie în numeroase țări în care se regăsesc cetățeni români
comunități înrudite. Mai departe sau mai aproape de țară, românii s-au adaptat,
dar au în față și diverse provocări. Minoritatea românească din Serbia, de exemplu, se confruntă cu
nerecunoașterea Bisericii Ortodoxe Române din această țară drept
biserică tradițională și nici a confesiunii etnicilor români din
Valea Timocului. Iar dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune publică
în limba română sunt extrem de limitate, așa cum se întâmplă și cu accesul la
educație și la servicii religioase în limba română.

Din nou, Eugen
Tomac: Problematica românilor din imediata
vecinătate este diferită și deja capătă nuanțe vizibile de la un stat la altul
cu care ne învecinăm – Republica Moldova este un subiect în sine extrem de
complex, relația cu românii din Serbia sau din toată Peninsulă Balcanică are cu
totul și cu totul alte nuanțe, care sunt extrem de importante și necesită un
anumit tip de atenție și utilizarea și a altor instrumente decât cele
bilaterale, și, bineînțeles, că nu putem neglija o realitate pe care, din
păcate, o spun cu un anumit regret, anumite instituții ale statului român o
tratează superficial, și nu mă refer aici la Ministerul de Externe, relația cu
cei o jumătate de million de români din statul vecin, mă refer la cei din
Bucovina, sudul Basarabiei și Maramureșul istoric, din Ucraina.

Cu
totul alta este situația românilor care muncesc în UE, iar una dintre problemele cu care
aceștia se confruntă uneori ține de condițiile de muncă. O bună cunoaștere a
drepturilor pe care le au și o asistență adecvată din partea autorităților din
țările în care se află pot reduce la maxim abuzurile asupra românilor aflați în
străinătate, spune Eugen Tomac, amintind cât de important este ca aceștia să
își știe drepturile, dar și ca rețeaua de atașați de muncă pe care România o
are în Europa să funcționeze bine. În număr nu la fel de mare, dar
considerabil, români trăiesc și în afara granițelor europene. Oriunde s-ar
afla, românii din diaspora ar trebui să fie asistați mai bine de serviciile
consulare pentru a se evita abuzurile de orice natură, subliniază Eugen Tomac.