Meseriile viitorului
Într-o lume în continuă schimbare, paleta joburilor se redefinește și ea odată cu realitățile de zi cu zi. Iar odată cu avansul tot mai alert al tehnologiei, schimbările sunt și ele mai frecvente.
Corina Cristea, 02.12.2022, 16:27
Într-o lume în continuă schimbare, paleta joburilor se redefinește și ea odată cu realitățile de zi cu zi. Iar odată cu avansul tot mai alert al tehnologiei, schimbările sunt și ele mai frecvente. Multe din joburile cu caracter repetitiv vor dispărea, acestea urmând să fie preluate de roboți. În același timp, vor apărea unele noi, care vor pune accent pe creativitate.
Foarte căutați vor fi specialiștii în robotică și în inteligență artificială – creatorii de software de inteligență artificială, creatorii și designerii de spații virtuale, dezvoltatorii de software și aplicații IT, analiștii de marketing digital sau, în continuare, meseriile fundamental umane gen asistenți medicali, fizioterapeuți, kinetoterapeuți, dar care se folosesc ei înșiși de dispozitivele inteligente, consilierii financiari, manageri medicali.
Chiar dacă poate suna SF, în oferta joburilor disponibile într-un viitor mult mai apropiat decât ne-am imagina am putea regăsi cerere pentru creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spațial, pilot comercial spațial, jurist specialist în dreptul roboților sau în etica geneticii. Dar și pentru lucrător la uzinele de energie neconvențională (solară/eoliană/ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizațional (Corporate Disrupter), profesor virtual, family technologist (o persoană care cunoaște foarte bine tehnologiile asistive existente și ia decizii corecte în contextul unei familii care îmbătrânește), manager evenimente sporturi electronice, inginer și designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supraviețuire în condiții extreme.
Aceste profesii ale viitorului sunt doar câteva dintre cele prezentate în cea mai recentă ediție, a 5-a, a Ghidului Meseriilor Viitorului, realizat de Inițiativa pentru Competitivitate (INACO). Criza de personal a dus la automatizarea tot mai multor domenii – armată, agricultură, medicină, ospitalitate sau poliție, punctează cei de la INACO. Apar tot mai mulți roboți polițiști, roboți chelneri, roboți agricoli, roboții-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboții militari inteligenți prezenți deja pe unele câmpuri de luptă.
Forței umane i se atașează acum puterea artificială, vom folosi tot mai mult aceste dispozitive inteligente cu capacitate foarte mare de a analiza, a explicat la Radio România, Andreea Paul, președinta INACO:
„Noi astăzi suntem invitați să învățăm cum să ne împrietenim cu noi aparate inteligente, care devin din ce în ce mai mititele, din ce în ce mai inteligente, nicio meserie nu se mai poate practica fără să ne alfabetizăm digital. Gândiți-vă în avocatură cu softurile de IA care cunosc legislațiile din toate țările lumii sau în domeniul medical, unde există nanoroboței, care, odată introduși în corpul uman, se duc și rezolvă problema de sănătate din interiorul corpului uman fără a fi nevoie de o intervenție intruzivă care presupune o recuperare îndelungată a pacientului. Intervenții chirurgicale la distanță, în care medicul se află în Marea Britanie iar pacientul este în sudul Africii. Și acestea sunt realități. Sau, în criminalistica engleză, când un robot dotat cu IA a identificat în 2017 primul criminal pe baza semnalelor transmise de către persoanele care au putut să dea indicii despre criminal. Lucrurile acestea sunt reale și se dezvoltă foarte repede.”
Va exista depresie tehnologică, exact cum există depresia în viața extradigitală, tradițională, apar noi forme de boală, apar noi terapeuți, psihologii specializați în detoxifiere tehnologică, mai spune Andreea Paul. În agricultură, de pildă, fermierul digital este deja o necesitate a prezentului, care poate coordona dronele agricole care odată ce se deplasează deasupra terenurilor agricole pot culege informații în timp real cu privire la calitatea plantelor, cu privire la bolile care pot să apară în zonele respective, cu privire la deficitul de apă sau de nutrienți. Aceleași drone agricole se pot întoarce cu cantitatea de nutrienți necesară sau de tratament pentru zonele afectate, care sunt în pericol de viciere calitativă, explică Andreea Paul, care adaugă – dispariția unor meserii nu trebuie să ne îngrijoreze deoarece istoria ne arată: cu fiecare revoluție industrială numărul noilor profesii apărute este semnificativ mai mare decât al celor care dispar:
„Ce fac aceste aparate, de fapt, pe care noi le numim inteligente? Aceste aparate inteligente, fie că e robot, fie că e un soft, preia munca umană repetitivă, care poate fi algoritmizată. Nouă ne rămâne să fim creativi, să cream acești roboți, să facem designul acestor roboți, să-i reparăm, să-i transformăm într-o formă din ce în ce mai acceptabilă pentru oameni. Opoziția este umană, frustrarea, refuzul de a interacționa cu aceste dispozitive este și ea o reacție firească și nu toată lumea este lider tehnologic. De obicei, liderii tehnologici care simt pulsul lucrurilor și soluțiile pe care le oferă la nivel de scară globală – platformele digitale fac, de exemplu, acest lucru – se duc înainte și pe baza rezultatelor lor vin urmăritorii tehnologici. Și sunt unii care vor rămâne în ceea ce se numește clasa socială a oamenilor neangajabili, despre care Yuval Harari vorbește încă din 2013 și pentru care se pregătește venitul minim garantat. La nivel global, nu doar la nivelul UE este această discuție. Mai apare în paralel o altă discuție interesantă – dacă trebuie impozitați roboții. Și probabil generația copiilor noștri va face acest lucru. Sau, va apărea meseria de avocat pentru drepturile roboților, pentru că devin actori pe piața muncii.”
Suntem chemați să ne adaptăm, ca oameni, ca civilizație, mai spune Andreea Paul.
