Medicina viitorului în România
Pandemia de COVID-19 a arătat că datele medicale actualizate sunt esențiale pentru a contribui la măsuri eficace de sănătate publică și pentru a răspunde la crize.
Corina Cristea, 22.11.2024, 15:49
În același timp, pandemia a declanșat o accelerare masivă a adoptării instrumentelor digitale, dar, spun cei direct implicați, persistă obstacole complexe care îngreunează atingerea întregului potențial al datelor digitale privind sănătatea.
Spațiul european al datelor privind sănătatea – un pilon esențial al unei UE a sănătății puternice – este gândit pentru a depăși aceste obstacole. Reprezintă un cadru pentru schimbul de date specifice sănătății, care stabilește norme clare, standarde și practici comune, infrastructuri digitale și un cadru de guvernanță pentru utilizarea datelor electronice privind sănătatea de către pacienți și pentru cercetare, inovare, elaborarea de politici, siguranța pacienților, statistici sau scopuri de reglementare.
Cristina Berteanu, doctor în științe medicale: “Este primul spațiu european al datelor care începe cu sănătatea și care schimbă complet paradigma, în sensul că pacientul are prioritate asupra proprietății datelor și poate intra în legătură cu alți pacienți din statele membre, dar și cu medicii din România, dar și din toate statele membre.
Apoi, accesul la aceste date către cercetători sau către cei care fac politicile publice este foarte bine pus într-un cadru legal, care are niște reguli pentru a primi accesul la aceste date. Va aduce un progres important în ceea ce privește descoperirea de molecule noi, crearea de strategii și de politici publice, inclusiv de prevenție și de medicină personalizată, pentru că având acces la date, anonimizate, vor putea fi create tratamente țintite mult mai precis și mult mai ușor.
Deja se lucrează la acest spațiu european al datelor care din 2025 va trebui să fie funcțional. Asta presupune o digitalizare importantă a tuturor statelor membre și noi sper că progresăm având în vedere că 207 spitale au acces la fonduri PNRR pentru digitalizare.”
Pe lângă faptul că pacienții vor putea accesa și partaja mai ușor aceste date, păstrând în același timp un control mai mare asupra lor, activitatea profesioniștilor din domeniul sănătății va deveni mai ușoară și mai eficace – datorită unei mai bune interoperabilități, vor putea avea acces la istoricul medical al pacientului, îmbogățind astfel baza de informații relevante pentru deciziile privind tratamentul și diagnosticarea, inclusiv atunci când datele pacienților se află în altă țară din UE.
De asemenea, prin sprijinirea schimbului de date între furnizorii de servicii medicale în interiorul țărilor și la nivel transfrontalier, furnizorii de servicii medicale vor evita duplicarea testelor, cu efecte pozitive pentru pacienți și costurile asistenței medicale. Cercetătorii vor avea acces la cantități mai mari de date reprezentative și de înaltă calitate și vor putea accesa datele într-un mod mai eficient și mai puțin costisitor, prin intermediul unui organism de acces la date care garantează confidențialitatea datelor pacienților.
Autoritățile de reglementare și factorii de decizie vor avea, de asemenea, un acces mai ușor la datele privind sănătatea pentru o elaborare mai eficace a politicilor și pentru o mai bună funcționare a sistemelor de sănătate, bazate pe date concrete. Acest lucru, spune Bruxellesul, va duce la un acces mai bun la asistență medicală, la reducerea costurilor, la creșterea eficienței, la consolidarea cercetării și inovării și la sisteme de sănătate mai reziliente.
Dosarul electronic al pacientului, spitalele smart, conceptul Big Data și folosirea inteligenței artificiale fac parte din medicina viitorului. Iar o parte dintre acestea sunt deja în România. Primul spital inteligent din România – un proiect pilot care va ajuta la digitalizarea întregului sistem de sănătate – va fi la Târgu Mureș. Ce presupune un spital smart?
“Aplicarea dosarului electronic al pacientului, telemedicină, securitatea cibernetică, utilizarea roboților în chirurgie. De asemenea, utilizarea realității virtuale pentru instruirea personalului medical, a medicilor, conceptul de Big Data și dezvoltarea algoritmilor de inteligență artificială pentru a folosi acest concept cât mai bine în diverse domenii de prevenție, de strategie de sănătate, de obținere a calității, a preciziei și a rapidității cu care se dau rezultate”, spune Cristina Berteanu.
În România, prezența tehnologiei revoluționare și a inteligenței artificiale se face simțită în multe din domenii, începând cu radiologia, imagistica, radioterapia, colectarea de date, iar noile tehnologii care se folosesc deja în medicina românească ajută la diagnosticarea precoce a bolilor, administrarea tratamentului personalizat și la descoperirea caracterului molecular al tumorilor, mai ales când vorbim despre cancer, mai precizează medicul Cristina Berteanu.
