Mecanismele economiei româneşti
Economia României a consemnat un avans de 7% în anul 2017 comparativ cu anul precedent, a anunţat Institutul Naţional de Statistică, cea mai semnificativă creştere din ultimii 9 ani.
Corina Cristea, 16.02.2018, 14:39
Economia României a consemnat un avans de 7% în anul 2017 comparativ cu anul precedent, a anunţat Institutul Naţional de Statistică, cea mai semnificativă creştere din ultimii 9 ani. Cifrele plasează România în poziţia de campioană europeană a creşterii economice, dar situaţia este privită cu oarecare scepticism de către unii analişti, care amintesc, pe de o parte, că acest ritm de creştere are la bază un consum viguros şi, pe de altă parte, că nu întotdeauna creşterea economică este sinonimă cu dezvoltarea. Principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi majorările salariale. Investiţiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv, a avertizat, recent, şi Comisia Europeană, potrivit căreia avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente.
Cifrele apar în Previziunile economice intermediare publicate de forul comunitar şi sunt asemănătoare cu cele din cea mai recentă analiză făcută de Banca Mondială. Invitat la Radio România, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a explicat că, într-adevăr, dacă ne uităm atent, vedem că această creştere vine în mare parte din consum. E drept, însă, am avut un an record de producţie industrială, şi asta e partea bună. Dar, într-adevăr, partea de consum a fost preponderentă şi ea a dus şi la această evoluţie a preţurilor, de exemplu, pentru că cererea mare face ca preţul să crească, e o lege a economiei pe care nu o putem contracara niciodată. Acum, ceea ce spun nu este o critică împotriva majorărilor salariale, nu despre asta este vorba, ci o constatare şi un îndemn la o reacţie. Bun, am crescut salariile, să vedem cum creştem şi productivitatea ca să preîntâmpinăm aceste creşteri artificiale. Haideţi să vedem ce facem cu economia românească să aibă mai multe motoare de creştere, că ea are potenţial să crească, nu doar din consum şi din producţie industrială. Şi din investiţii publice trebuie să crească, şi din multe alte elemente pe care această economie le are la dispoziţie şi nu le pune în valoare suficient. Am mizat doar pe un singur motor sau pe un motor şi jumătate, e insuficient., consideră Dan Suciu.
Faptul că principalul motor de creştere economică a fost consumul a avut efecte negative asupra deficitului comercial, care a crescut în 2017 cu 30%, a punctat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea celui mai recent raport asupra inflaţiei. Printre problemele structurale cu care se confruntă economia, pe lângă creşterea deficitului comercial, Mugur Isărescu a menţionat că ar fi mai importantă recâştigarea pieţei interne decât creşterea exportului şi a dat ca exemplu industria agroalimentară. Analistul financiar Aurelian Dochia explică: Este clar că, în ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor de consum ale românilor, sunt anumite sectoare ale economiei care nu corespund şi nu răspund în măsură satisfăcătoare cererii de consum. Şi evident că cel mai bun exemplu este cel din industria agroalimentară, pentru că există potenţial de producţie. Un exemplu pe care l-a dat chiar guvernatorul era legat de producţia de fructe şi în principal de mere. Din păcate, deşi avem suprafeţe de livezi în ţară şi am avea capacitate de producţie, aceste produse nu ajung în rafturile magazinelor, în bună măsură datorită unei organizări deficitare a producătorilor.
O altă problemă structurală subliniată de Mugur Isărescu este cea legată de tensiunile care se acumulează şi de deficienţele din piaţa muncii. Care sunt consecinţele acestei situaţii? Din nou, Aurelian Dochia: Pe piaţa muncii am asistat în ultima vreme la o creştere a tensiunilor datorită faptului că cererea din partea firmelor nu mai poate să fie satisfăcută, atât ca număr şi îndeosebi ca structură, şi asta evident că are efecte negative atât în ceea ce priveşte costurile cu forţa de muncă, dar şi în ceea ce priveşte structura producţiei. Pentru că nu putem să avem pretenţia să dezvoltăm economia în sectoare cu valoare adăugată mare, cum sunt anumite sectoare ale producţiei industriale sau din servicii, dacă nu avem forţă de muncă corespunzătoare pentru aceste sectoare. Şi dacă nu rezolvăm această problemă, există riscul să fim condamnaţi la a rămâne într-o zonă de producţie a economiei cu valoare adăugată mică, ceea ce înseamnă pentru noi toţi un nivel de dezvoltare şi un venit pe locuitor care nu poate să ajungă măcar la nivelul mediu al UE.
România a avut una dintre cele mai rapide rate de creştere a inflaţiei din Europa, în semestrul doi al anului trecut, când a urcat în doar şase luni de la 0.9 la 3.3%, a precizat, pe de altă parte, guvernatorul Isărescu.
