Măsuri cu impact asupra economiei

Concomitent cu publicarea la Bruxelles a cifrelor similare pentru întreaga Uniune Europeană, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii la jumătatea acestei luni prima evaluare a modului cum s-a comportat economia românească în ultimul trimestru

Corina Cristea, 21.02.2014, 10:39

Concomitent cu publicarea la Bruxelles a cifrelor similare pentru întreaga Uniune Europeană, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii la jumătatea acestei luni prima evaluare a modului cum s-a comportat economia românească în ultimul trimestru din 2013. Deşi preliminare, cifrele arată că Produsul intern brut al României pe ultimele trei luni ale anului trecut a înregistrat cea mai mare creştere din Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, pe întregul an 2013, PIB-ul României a crescut cu 3,5%, constată INS, depăşind cele mai recente prognoze ale autorităţilor – 2,8% -, dar şi ale analiştilor economici. Unul dintre aceştia, Aurelian Dochia, explică într-un interviu pentru Radio România că evoluţia bună din 2013 ar putea reprezenta un moment important pentru dezvoltarea economică viitoare a ţării, chiar dacă ea a fost determinată şi de o serie de factori conjuncturali, precum un an agricol de excepţie: “Nu trebuie să pierdem din vedere cifra de creştere care este cea mai înaltă din Uniunea Europeană şi prin această cifră de creştere România, cred eu, că are o şansă deosebită. Se plasează în atenţia investitorilor, în primul rând din Uniunea Europeană, care întotdeauna sunt atraşi de zonele cu rate de creştere înaltă şi, după părerea mea, există şansa ca această cifră, care este anunţată, să redea încrederea, nu numai investitorilor, ci într-o a doua fază şi consumatorilor şi ar putea să constituie un ciclu de creştere pe un termen mediu şi, evident că pentru noi ar fi de o mare importanţă să ne înscriem pe o asemenea traiectorie. Cred că sunt şanse ca România să fie privită aşa cum era privită Polonia acum câţiva ani. În vreme ce toată Europa era în recesiune, Polonia înregistra creştere cu vreo 3%. Ei bine, poate că ar putea să fie şi rândul României să fie astfel privită şi să beneficieze de o atitudine mult mai favorabilă a investitorilor şi a tuturor partenerilor de afaceri.”

Pentru aceasta este nevoie, însă, de o serie de reforme structurale, atrage atenţia Aurelian Dochia: Pentru a rămâne în mod sustenabil pe o asemenea traiectorie, trebuie sa însoţim elementul ăsta de surpriză pozitivă pe care o dă cifra de creştere, anunţată de statistică, de măsuri corespunzătoare din punct de vedere al politicilor economice, trebuie să facem lucruri pe care de atâtea ori le-am promis şi nu le-am făcut până acum, inclusiv investiţiile în infrastructură şi atragerea fondurilor europene. Este o şansă pe care o avem, dar trebuie să fim şi capabili să o valorificăm. Din păcate, 2014, fiind an electoral, există unele riscuri. Experienţa ultimelor 20 de ani arată că în ani electorali au apărut întodeauna unele derapaje în ceea ce priveşte politicile macroeconomice, dar nu putem decât să sperăm că vom avea înţelepciunea să folosim momentul favorabil care se anunţă acum.”

În paralel cu creşterea economică, diminuarea inflaţiei şi creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene par să confirme traseul pozitiv al României. Concomitent, guvernul de la Bucureşti şi-a anunţat intenţia de a lua măsuri pentru a veni în sprijinul celor cu venituri mici. Este vorba, între altele, de înlocuirea cotei unice de 16% cu impozitul progresiv pe venit, în trei trepte, măsură cuprinsă în strategia fiscal-bugetară a executivului pentru perioada 2014-2016. Salariile mici ar putea fi taxate cu 8 sau 12 procente, pentru celelalte urmând să fie menţinută cota de 16%.

Şi tot ca o gură de oxigen este văzută şi intenţia executivului de la Bucureşti de a adopta o ordonanţă de urgenţă prin care cei care au credite la bănci şi un venit de maximum 1610 lei (circa 360 de euro) lunar să poată ajunge, în urma unei înţelegeri cu banca, la înjumătăţirea ratei pe o perioadă de doi ani. Măsura, agreată de FMI – cu care Bucureştiul a încheiat în toamna anului trecut un acord stand-by – i-ar viza pe cei care nu au restanţe mai mari de 90 de zile la plata ratelor şi care ar putea beneficia de această măsură în limita a 500 de lei. După cei doi ani, ar urma să se acorde de către stat o deducere fiscală din venitul obţinut, în limita a 200 de lei. Profesorul universitar Dan Armeanu explică ce impact ar avea asupra economiei o astfel de măsură: “O astfel de măsură la momentul actual nu ar avea un impact foarte mare pentru activitatea economică. Asupra creşterii economice, eu am făcut nişte calcule şi am estimat că impactul ar fi undeva, un 0,15 puncte procentuale pe PIB, aici ţinând cont şi de efectul de multiplicare în economie, de tot ceea ce implică o astfel de măsură. Problema este că ea nu afectează stabilitatea macroeconomică la acest moment, nu are efect pe deficit bugetar foarte mare şi atunci orice astfel de măsură care ajută mediul economic poate fi binevenită. Dar, sunt foarte multe aspecte discutabile. De exemplu, măsura respectivă încalcă oarecum echitatea. Sunt favorizaţi cei care au venituri reduse, cei care au sub 1.600 de lei. Ce ne facem cu cei care au 1.650 sau 1.700 sau 1.800? Pentru că în zona 1.600 până la 4.500 mai sunt vreo 25%, cred că, din salariaţi.” Se estimează că, în cazul în care s-ar pune în aplicare, de această măsură ar putea beneficia peste 900 de mii de români.”