Mandat de comisar
Prim-ministru al Luxemburgului timp de aproape 19 ani, până în 2013, a asistat din această poziţie la transformarea profundă a Uniunii Europene, la eşecul tratatului constituţional din anul 2005, la naşterea monedei euro...
Corina Cristea, 19.09.2014, 10:10
Prim-ministru al Luxemburgului timp de aproape 19 ani, până în 2013, a asistat din această poziţie la transformarea profundă a Uniunii Europene, la eşecul tratatului constituţional din anul 2005, la naşterea monedei euro şi mai târziu la criza datoriilor care a pus în pericol moneda comună, la salvarea căreia a contribuit în cei opt ani cât a condus Eurogrupul. Este vorba despre Jean-Claude Juncker, preşedintele viitoarei Comisii Europene, caracterizat de agenţiile de presă drept un veteran al politicii europene şi un maestru în arta compromisului. Un politician creştin-social obişnuit să formeze coaliţii cu socialiştii, având experienţa a numeroase astfel de înţelegeri din perioada cât a fost premier în ţara sa şi care a dat de fiecare dată dovadă de un bun simţ al negocierii şi de echilibru.
Acum, alcătuirea viitoarei sale echipe de la Bruxelles este văzută drept o nouă dovadă a capacităţii sale de a găsi soluţii care să împace pe toată lumea, reuşind să întocmească o listă de comisari în care a realizat un echilibru mulţumitor între ţările mari şi cele mici, între vest şi est, între bărbaţi şi femei. Într-o primă luare de poziţie după anunţarea listei viitorilor comisari europeni, Jean-Claude Juncker: Cu această nouă Comisie, avem o ocazie excepţională, dar şi o obligaţie să avem un nou start în Europa şi să începem să muncim ca să redresăm o situaţie geopolitică dificilă şi să ajungem la o revenire economică a Uniunii Europene. Vrem să clădim o Uniune Europeană capabilă să ofere locuri de muncă şi creştere economică.”
Odată lista anunţată, Parlamentul European se pregăteşte să-i supună la audieri foarte stricte pe membrii viitoarei Comisii Europene, care trebuie să reuşească la marele examen oral”, au avertizat mai mulţi europarlamentari. Despre componenţa viitoarei Comisii Europene, corespondentul Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Din cei 28 de comisari, 15 aparţin formaţiunilor politice de dreapta şi centru-dreapta din Uniunea Europeană, 8 sunt din partea socialiştilor şi 5 sunt de la partidele liberale. Jean-Claude Juncker a reuşit să se încadreze în timpul acordat conform Tratatului de a alcătui o echipă puternică, aşa cum spunea el, şi a distribuit portofoliile în funcţie de personalitatea comisarului pe care şi l-a ales şi nu de statul din care acela venea. Juncker a avut ca strategie eficienţa şi dorinţa de a face să avanseze dosarele cruciale ale economiei, ale locurilor de muncă şi ale solidarităţii sociale, un program politic bazat pe creşterea economică şi creare de locuri de muncă, aşa cum i-au cerut şi socialiştii, dar şi liberalii, principalele grupuri din Parlamentul European, alături de PPE.”
În mandatul său, Jean-Claude Juncker va avea de gestionat cinci dosare majore – creşterea economică şi combaterea şomajului, criza ucraineană şi tensiunile internaţionale, relaţiile cu Marea Britanie, acordul comercial aflat în curs de negociere cu Statele Unite şi problemele energetice şi climatice, se arată într-o analiză publicată de AFP.
Dintre cele cinci problematici, lupta împotriva şomajului şi reluarea creşterii economice vor constitui prioritatea noului executiv comunitar, iar Jean-Claude Juncker a promis deja un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro. Comisia Juncker va trebui să găsească o soluţie de creştere economică fără ca politicile în acest sens să conducă o relaxare a reformelor şi a măsurilor de diminuare a deficitelor publice. Ţări precum Franţa şi Italia se pronunţă pentru o relaxare a austerităţii bugetare, ele fiind în opoziţie cu cele care văd ca prioritară consolidarea bugetară, cum este cazul Germaniei.
Pe planul politicii externe, conflictul din Ucraina şi criza rezultată în relaţiile cu Rusia, ameninţarea jihadiştilor din Irak şi Siria şi efectele acesteia asupra Europei, tensiunile permanente din Orientul Mijlociu sunt probleme esenţiale pe masa viitoarei Comisii. Alături de ele sunt combaterea imigraţiei ilegale din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu sau relaţia cu Statele Unite, în principal Acordul transatlantic de liber schimb.
În ce priveşte extinderea Uniunii, situaţia este destul de clară, în următorii cinci ani neexistând perspectiva ca vreo ţară candidată să finalizeze negocierile de aderare. Astfel că principalele pretendente, Serbia şi Muntenegru, vor trebui să mai aştepte.
Legat de portofoliul atribuit reprezentantei României, Corina Creţu, trebuie spus că Politicile regionale ale Uniunii sunt politici de investiţii şi din acest motiv bugetul alocat pentru următorii ani este unul generos – 350 de miliarde de euro. Accentul va cădea pe un domeniu-cheie pe care Juncker nu l-a neglijat deloc în programul său politic şi anume crearea locurilor de muncă, competitivitatea, creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă. Noul executiv comunitar va funcţiona oficial de la 1 noiembrie.
