Mai mulţi bani pentru România?
Pentru exerciţiul financiar 2021 - 2027, Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiţii a Uniunii Europene.
Corina Cristea, 15.06.2018, 13:13
Pentru
exerciţiul financiar 2021 – 2027, Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune,
principala politică de investiţii a Uniunii Europene. Vor fi majorate cu 6%
fondurile de coeziune pentru Italia şi alte state membre din sudul
continentului afectate de criza economică şi valul de emigranţi, urmând ca, în
paralel, să fie redusă finanţarea pentru alte state ale blocului comunitar.
România ar urma să primească, însă, 27 de miliarde de euro fonduri de coeziune, cu
8% mai mult – adică 2 miliarde de euro -
decât în exerciţiul financiar curent, 2014 – 2020. Este o sumă importantă, care
echivalează cu 15% din PIB-ul României la nivelul anului trecut.
Comisarul european pentru Politică
Regională, Corina Creţu: Pentru
prima dată în istoria Uniunii Europene, politica de coeziune
este cea mai importantă politică, este principala sursă de investiţii în Europa,
fiind cea mai elocventă expresie a solidarităţii şi care are ca scop reducerea
disparităţilor economice, sociale şi teritoriale din Europa. Cred că, în
contextul actual, când avem acest fapt trist, că cel de-al doilea mare
contributor părăseşte Uniunea Europeană, am reuşit să propunem o politică de
coeziune pentru toate regiunile, care nu lasă pe nimeni în urmă, am îmbunătăţit
şi accesibilitatea acestei politici, pentru a o adapta la noile priorităţi şi
pentru a spori protecţia cetăţenilor Uniunii Europene.
În
exerciţiul financiar 2007 – 2013, România a pierdut 1,6 miliarde de euro pentru
că nu a putut cheltui banii din fondurile structurale. În exerciţiul financiar
curent, România beneficiază de fonduri structurale şi de coeziune de 25 de
miliarde de euro. Din aceşti bani însă, după patru ani şi jumătate de la
debutul exerciţiului financiar, România a luat de la Uniunea Europeană 2,7
miliarde de euro, ceea ce reprezintă doar 10% din suma alocată. În aceste condiţii, va reuşi
Bucureştiul să schimbe ceva, astfel încât să atragă mai mulţi bani?
Comisarul
Corina Creţu consideră că foarte importantă este pregătirea din timp a
proiectelor: În noua perioada
de alocare, de după 2020, vom aloca mai mult sprijin autorităţilor locale,
urbane şi teritoriale, pot fi mult mai mult implicate în gestionarea fondurilor
europene, pentru că noi credem că regiunile şi oraşele ştiu mai bine decât noi,
la Bruxelles, în ce trebuie să investească, care le sunt nevoile. Ne bazăm pe
un buget de 374 de miliarde de euro pentru toate cele 27 de state membre. Din
cele 374 de miliarde, 75% vor fi direcţionate în continuare către regiunile
care au cea mai mare nevoie de investiţii, deci către regiunile cel mai puţin
dezvoltate. România se numără între ţările care câştigă cel mai mult – România,
Bulgaria şi Grecia, plus 8% faţă de perioada anterioară. Important e să şi
folosim aceşti bani pe proiecte concrete, care să aducă îmbunătăţire vieţii
oamenilor. Şi cred că trebuie să începem să pregătim proiecte din timp, pentru
a folosi această oportunitate.
Bugetul pentru
perioada 2021-2027, primul după ce Marea Britanie va părăsi
Uniunea Europeană, ar urma să crească până la 1.100 miliarde euro, de la 1.000
miliarde euro în actualul exerciţiu bugetar de şapte ani. Propunerile Comisiei vizează
alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate şi economie
digitală. Am simplificat normele, iar acest lucru va fi în beneficiul
tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori şi la şcoli şi spitale,
care vor putea obţine fonduri mai uşor, a mai spus comisarul european
Corina Creţu. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii:
regiuni mai puţin dezvoltate, regiuni de tranziţie şi regiuni dezvoltate.
PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare
a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanţele şi a ajuta regiunile cu
venituri şi creştere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea,
au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe
teren, şi anume şomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educaţie,
schimbările climatice, respectiv primirea şi integrarea migranţilor.
Comisarul Creţu a explicat şi de ce
Polonia şi Ungaria vor primi mai puţine fonduri – pentru că Bruxellesul
recunoaşte progresele pe care aceste ţări le-au făcut în ultimii ani. De
exemplu, Polonia a intrat în Uniunea Europeană când avea Produsul Intern Brut
la aproape 50% din media europeană, iar acum a ajuns la aproape 75% din media
europeană. A făcut un salt în calitatea vieţii oamenilor. Comisarul s-a referit şi la
problematica tăierii fondurilor europene dacă e încălcat statul de drept.
Viitorul mecanism ce se va aplica în cazul în care un stat deviază de la
normele democratice are grijă să suspende fondurile pe orizontală, deci toate
fondurile europene. Încă se lucrează la acest mecanism, e un subiect sensibil
şi e important ca el să nu lase loc abuzurilor, a subliniat Corina Creţu.