Mai multă energie din surse regenerabile
Sectorul energetic se află la originea a aproximativ trei sferturi din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră - motiv puternic pentru care trecerea la forme curate de producere a energiei şi ameliorarea eficienţei energetice să fie considerate vitale.
Corina Cristea, 14.10.2022, 16:15
Sectorul energetic se află la originea a aproximativ trei sferturi din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră – un motiv puternic pentru care trecerea la forme curate de producere a energiei şi ameliorarea eficienţei energetice să fie considerate vitale. „Dacă lumea nu evoluează într-un ritm mai rapid spre surse curate de energie pentru a încetini criza climatică, condiţiile meteorologice şi un stres hidric cu caracter mai extrem vor pune securitatea noastră energetică în pericol şi ar putea chiar să compromită aprovizionarea noastră cu energie regenerabilă”, avertizează Organizaţia Meteorologică Mondială a ONU (OMM), într-un raport dat publicităţii în această săptămână. Timpul nu este de partea noastră, iar clima se schimbă sub ochii noştri, spun experții organizației. Aceștia arată, în același timp, că sectorul energetic nu este doar o sursă majoră de emisii care se află la originea schimbărilor climatice – ci, la rândul său, el este vulnerabil la schimbările care însoţesc încălzirea planetei. Valurile de căldură şi episoadele de secetă scad nivelul cursurilor de apă, cauzând probleme pentru hidrocentrale şi pentru răcirea centralelor nucleare, au explicat specialiștii. La rândul lor, furtunile şi alte evenimente meteorologice extreme avariază infrastructurile în numeroase zone.
Trecerea la energii regenerabile va contribui la atenuarea stresului hidric mondial în creştere, potrivit raportului privind starea serviciilor climatologice – document anual care se concentrează în acest an pe energie – pentru că volumul de apă utilizat de energia solară şi eoliană este mult mai mic decât cel utilizat de centralele electrice tradiţionale. Deocamdată, promisiunile ţărilor sunt mult sub ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele stabilite de Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice. Iar estimările arată că investiţiile mondiale în energiile regenerabile „ar trebui să se tripleze până în 2050 pentru a pune lumea pe o traiectorie net zero”.
Avem date științifice care ne arată o accelerare a schimbărilor climatice, a explicat la Radio România, Alexandra Bocșe, consilier de stat la Departamentul Climă și Sustenabilitate de la Administrația Prezidențială, care s-a referit inclusiv la nivelurile de ambiție din diferite țări privind renunțarea la sursele poluante de producere a energiei : „Dacă ne uităm la negocierile din ultimii ani vedem un nivel mai mare de ambiție peste tot în lume și o recunoaștere a faptului că impactul schimbărilor climatice este vizibil și ne afectează pe toți. Da, într-adevăr putem să ne referim la reticențe din partea Indiei și Chinei în ceea ce privește utilizarea cărbunelui în generarea de energie și electricitate. Pe de altă parte, și India și China s-au confruntat cu fenomene meteo extreme, care au dus la pierderi foarte mari, la pierderi de vieți omenești. Noi acționăm în domeniul climei nu numai dintr-un motiv legat de un idealism verde. Noi acționăm și din raționamente economice foarte clare. Fenomene meteo extreme, de exemplu inundațiile, alunecările de teren din Germania au costat 20 de miliarde de dolari; uraganul Ida din SUA, estimările sunt că a costat 75 de miliarde de dolari. Adică, vorbim de sume foarte mari pe care trebuie să le acoperim dacă nu luăm măsuri. Și, cu cât se vor intensifica aceste fenomene extreme, cu atât costurile vor fi mai mari.”
Regiuni întregi de pe glob vor deveni de nelocuit în următoarele decenii din cauza valurilor de caniculă care vor fi mai frecvente şi mai intense, avertizează ONU şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. Cu mai puţin de o lună înainte de COP27, care se va desfăşura în noiembrie în Egipt, cele două organisme fac apel la măsuri în vederea pregătirii pentru viitoarele valuri de caniculă. Acestea subliniază că există limite dincolo de care persoanele expuse la o căldură şi umiditate extreme nu pot supravieţui şi există, totodată, limite dincolo de care societăţile nu se mai pot adapta. Amprentele schimbărilor climatice și ale activității umane se resimt pretutindeni. Un exemplu este deșertificarea terenurilor până în faza în care nu mai creşte nimic pe ele. Statisticile arată că afectează deja peste 100 de ţări, 13 chiar din Europa, iar un miliard de oameni suportă direct consecinţele acestui fenomen, prima fiind criza de alimente. Potrivit estimărilor, deşertificarea solului a redus cu 23% productivitatea agricolă terestră la nivel mondial, iar pe viitor, o treime din terenurile în prezent cultivate stau sub ameninţarea transformării în deşert.
Ce putem face? Cât de importantă este tranziția energetică pentru tranziția climatică? Din nou, Alexandra Bocșe: „Când vorbim de tehnologii noi și investiții sigur ne putem uita la solar, fotovoltaic, ca generare de energie, dar ne uităm și la aparatele electrocasnice care sunt mai eficiente energetic. Ne uităm și la măsuri care se referă la creșterea eficienței energetice a locuințelor prin sisteme de izolare superioare, ne uităm în același timp și la automobile și mijloace de transport care sunt sustenabile.”
Toate măsurile trebuie luate, însă, înainte de a fi prea târziu, căci, deja, consecințele schimbărilor climatice se simt până în zona arctică. Cercetătorii au descoperit că, din cauza acestora şi a retragerii ulterioare a gheţii marine, o suprafaţă mai mare de apă de mare acoperită iniţial de gheaţă a fost expusă atmosferei, fapt ce conduce la absorbţia mai rapidă a CO2 atmosferic. Acest lucru determină acidificarea drastică a oceanelor şi reducerea capacităţii oceanului de a acţiona ca un tampon la impactul încălzirii globale.
