Legislativ nou la București
La capătul unei campanii electorale neobișnuite, în care pandemia a fost temă dominantă, scrutinul parlamentar de la finalul săptămânii trecute a înregistrat recordul negativ al celei mai scăzute prezențe la urne din istoria democratică a României.
Corina Cristea, 11.12.2020, 15:02
La
capătul unei campanii electorale neobișnuite, în care pandemia – cu toate
consecințele ei – a fost temă dominantă, scrutinul parlamentar de la finalul
săptămânii trecute a înregistrat recordul negativ al celei mai scăzute prezențe
la urne din istoria democratică a României. Pentru mai mult de două treimi
dintre românii cu drept de vot opțiunea a fost să nu aleagă. Nu a fost neapărat
o surpriză, căci o trecere în revistă a alegerilor anterioare arată că
parlamentarele nu suscită un mare interes, în general, în România.
Invitat la
Radio România, analistul politic Radu Tudor a vorbit, între altele, și despre
motivele care au dus la această prezență mică la urne Există o
teamă de virus, indiscutabilă, și cred că aceasta este principala cauză. A doua
cauză cred că este imposibilitatea găsirii unei opțiuni să spunem convingătoare
pentru mulți dintre cetățenii care ar fi trebuit să voteze. Am auzit această
replică de multe ori nu am cu cine să
votez – nu votez cu stânga pentru că în mod tradițional nu votez cu stânga,
nu votez cu dreapta pentru că avut o guvernare oarecum dezlânată, nu pot să
votez cu partidele noi pentru că unii sunt naționaliști, extremiști ș.a.m.d.,
alții sunt acuzați de lipsa unei identități ideologice.
Angajamentele
neîmplinite au reușit să stârnească o respingere atât de mare față de ideea de
vot, față de alegeri, astfel încât semnalul de alarmă pe care îl avem astăzi în
legătură cu participarea la vot ar trebui să fie un duș rece, ar trebui să fie
un Ice Bucket pentru toate partidele
politice din România. Există, din păcate, un cumul de caracteristici ale
parlamentarului și ale Parlamentului care fac din instituția fundamentală a
democrației instituția cu nivelul cel mai scăzut de încredere în România.
Instinctele noastre sunt profund democratice și mai mult decât atât, România
este o țară turnesol în privința sentimentelor față de apartenența la sistemul
occidental de valori, la UE, la NATO, (…) dar Parlamentul este corigent în fața
cetățenilor. Parlamentul, de 30 de ani, nu reușește să depășească acea barieră
de 15% încredere.
Opțiunile
celor care au votat totuși au creionat un legislativ în care se regăsesc
parlamentari din cinci structuri politice: PSD, PNL, USR-PLUS, Alianța pentru Unirea Românilor
(AUR) și UDMR. Din nou, Radu Tudor, cu o analiză a
rezultatelor Prima concluzie simplă este că PSD a câștigat
alegerile și foarte probabil nu va guverna. A doua concluzie simplă e că PNL,
USR-PLUS și UDMR vor putea forma o majoritate de guvernare și asta e o veste
bună, nu prin perspectiva partidelor care compun această coaliție, ci prin
faptul că vom avea o stabilitate politică, o majoritate parlamentară definită
și un guvern care să gestioneze România, mai bine sau mai rău, în următorii
patru ani. Al treilea element – surpriza AUR, acest curent naționalist, suveranist,
efect al pandemiei, al modului în care Donald Trump a generat modele în
întreaga lume, al teoriilor conspirației, al curentelor fake news, al
manipulării și, nu în ultimul rând, al luptei fățișe împotriva măsurilor
medicale și împotriva științei medicale care încearcă să țină cât se poate de
sus garda împotriva acestui coronavirus. Există figuri din acest partid AUR
care au protestat în mod deschis în Piața Victoriei împotriva purtatului
măștii. Cea mai mare surpriză este faptul că nimeni nu a fost capabil să
anticipeze, nici jurnaliști, nici sociologi, nici politicieni, apariția acestui
curent care se datorează, cred, în mare, mare măsură celor 10 luni de pandemie,
restricțiilor și frustrărilor și revoltei care au apărut în această perioadă.
Formațiune politică cvasinecunoscută,
înființată în urmă cu un an, AUR a obținut acum voturile a peste jumătate de
milion de români, ceea ce a propulsat-o direct pe a patra poziție în noul
Parlament. Altfel spus, o evoluție galopantă. AUR afirmă că familia, naţiunea,
credinţa creştină şi libertatea sunt valorile pe care le promovează, iar
liderii săi resping catalogarea de extremiști pe care le-o atribuie cea mai
mare parte a analiştilor, susținând că sunt doar radicali. Cert este că Alianța
pentru Unirea Românilor va fi, cu siguranță, privită cu foarte multă atenţie
atât în ţară, cât şi de către partenerii externi ai României. Sociologul
Dan Jurcan de la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie consideră că AUR este oarecum răspunsul
pe scena politică la apariția, în urmă cu câțiva ani, a USR-ului – un partid
progresist, un partid care se luptă pentru protejarea valorilor liberale -,
este un răspuns al societății la liberalism:
Ce este AUR în fond?
Drepturilor LGBT ei vin și opun familia, globalismului, multiculturalismului cu orice preț ei vin și opun patriotismul sau naționalismul, secularizării ei vin
și opun credința, pieței libere la modul absolut ei vin și vorbesc despre
protecționism economic, ș.a.m.d. Sunt lucruri care se întâmplă deja în Europa,
mai ales în Ungaria și Polonia, și iată au ajuns și la
noi în Parlament. Sigur, e foarte ciudat cum au ajuns, pentru că nimeni nu se
aștepta, ei nu au fost prezenți la televiziuni, ba dimpotrivă a fost chiar un
embargo implicit, mai ales la posturile comerciale, dar în schimb au avut o
strategie de gherilă pe Facebook – au reușit să pătrundă în absolut toate
grupurile indiferent de orientare politică – și o strategie de muncă de la om
la om, prin rețele foarte bine construite în țară și în străinătate și se pare
că asta a fost varianta de succes.
Dincolo de orice aprecieri, se pare
că, deși așteptările erau ca aceste alegeri să aducă niște clarificări,
deocamdată se conturează, mai degrabă, o ecuație complicat de gestiionat.
