Lecţia cipriotă
Declanşată într-un sistem bancar mult supradimensionat faţa de nevoile economiei şi de nişte facilităţi care atrăseseră fonduri mai mult sau mai puţin curate din întreaga lume...
Corina Cristea, 05.04.2013, 10:06
Declanşată într-un sistem bancar mult supradimensionat faţa de nevoile economiei şi de nişte facilităţi care atrăseseră fonduri mai mult sau mai puţin curate din întreaga lume, criza cipriotă a avut un impact notabil asupra pieţelor financiare din Europa, în special prin prisma cursului valutar. Aprecierea a fost făcută de Dragoş Cabat, membru în consiliul director al Organizaţiei Analiştilor Financiari Certificaţi din România, potrivit căruia, în România impactul a fost unul indirect: ”Impactul asupra Uniunii Europene a fost în doi paşi: mai întâi, deprecierea monedei euro, care a fost pusă sub presiune atât de incertitudinile privind ce se mai întâmplă în Zona Euro, cât şi de faptul că nu se ştia care va fi soluţia finală adoptată. Odată cu adoptarea unei soluţii, am văzut că moneda unică şi-a revenit pe pieţe. Cu toate acestea, măsurile instituite în Cipru şi care pot fi oricând replicate şi în alte ţări din Zona Euro au lăsat o tensiune atât pe Cipru, cât şi pe moneda euro, moneda unică; ea, probabil, va continua să fie slabă faţă de dolarul american şi faţă de celelalte monede din lume. Pieţele din România sunt afectate, tot aşa, indirect, prin ceea ce înseamnă volatilitatea monedei unice şi prin faptul că leul este chiar mai volatil. Orice eveniment negativ în Zona Euro sau în Uniunea Europeană se resimte puternic prin cursul de schimb al leului faţă de euro, pentru că România este deja la marginea Uniunii Europene şi volatilitatea la noi este mai mare, în special atunci când vorbim de evenimente negative.”
Ca si in Grecia, criza băncilor cipriote pare să fi luat pe nepregătite Zona euro, care a trebuit să ia decizii fără precedent, la capătul multor reuniuni de urgenţă, organizate sub presiunea timpului. Ciprul a reuşit la limită să evite intrarea în incapacitate de plată, convenind cu creditorii săi europeni – UE, Banca Centrală Europeană şi FMI – restructurarea a două dintre cele mai mari bănci ale sale, Bank of Cyprus şi Banca Populară sau Laiki. Ultima se va închide, iar activele sale netoxice vor fi transferate către Bank of Cyprus.
În urma măsurilor luate, deţinătorii de depozite de la Bank of Cyprus vor pierde circa 40% din depozitele lor, care vor fi convertite imediat în acţiuni pentru a susţine recapitalizarea băncii. Încă 22,5% din depozite vor fi îngheţate în conturi nepurtătoare de dobândă până la finalizarea planului de restructurare, proces care se estimează că va dura câteva luni. În funcţie de necesităţi, se poate apela şi la aceste sume, care, de asemenea, ar putea fi transformate în acţiuni.
Confruntate cu situaţia în care oamenii şi-ar putea retrage masiv sumele din conturi, autorităţile cipriote au restricţionat temporar sumele care pot fi ridicate. Retragerile în numerar au fost limitate la 300 de euro pe zi, transferurile peste graniţe la 5000 de euro lunar, iar decontarea cecurilor a fost interzisă. Este pentru prima dată în istoria zonei euro când un stat recurge la o măsură atât de dură, iar principiul după care se acţionează este interesul public general.
Împrumutul de 10 miliarde de euro primit a ajutat Nicosia să evite falimentul, dar nu oferă toate soluţiile pentru creştere şi stabilitate economică, a avertizat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. E nevoie de repornirea economiei reale, simultan cu măsuri de atenuare a consecinţelor soaciale ale şocului economic, a subliniat Barroso.
Soluţia drastică aleasă în Cipru este puţin probabilă în alte state europene, a apreciat, pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Fondului Monetar Internaţional, Jerry Rice. În opinia Fondului, cazul are particularităţile sale şi nu s-ar putea repeta într-o altă ţară a Uniunii Europene. Cât de plauzibilă este această ipoteză? Jurnalistul economic: Acum, depinde pe cine citim şi pe cine vrem să ascultăm. Ministrul de finanţe al Olandei, care conduce Eurogrupul, a spus destul de clar, chiar prea clar, că acest model este unul în probe în Cipru în acest moment şi dacă va fi unul de succes va fi modelul după care se va interveni şi în alte state. Am văzut declaraţiile preşedintelui francez, Francois Hollande, şi ale premierului spaniol Rahoi care au ţinut să sublinieze că nici vorbă de aşa ceva, nu este un model, este o singură încercare şi iată atât, nimic mai mult. Declaraţiile ministrului olandez au stârnit mare îngrijorare mai ales în Spania, o ţară care se simte cumva vizată.”
Faptul că s-a găsit o soluţie pentru Cipru reprezintă un element pozitiv pentru întreaga Europă şi nu numai, consideră vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România, Ionuţ Dumitru: Stabilizarea situaţiei în Cipru şi găsirea unei soluţii e de natură să creeze efecte pozitive în pieţele financiare internaţionale în special la nivel european. Oricum, România în nici un caz nu a fost semnificativ afectată şi nici nu cred că va fi pe viitor.”
După ce situaţia din Cipru pare să fi intrat pe calea unei rezolvări, pieţele au reacţionat pozitiv, moneda euro s-a apreciat faţa de dolar, iar bursele internaţionale au consemnat creşteri.
