La magazin, ca la muzeu

Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice, spun economiștii de la Bloomberg.

Corina Cristea, 23.09.2022, 14:14

Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după
luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la
iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice, spun economiștii de la
Bloomberg. Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc, deja, pentru
posibilitatea raţionalizării energiei, după ce Rusia a redus livrările de gaze
spre regiune. În paralel, se luptă cu o inflaţie record şi blocaje de
aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că
aceasta a început să se contracte încă din luna iulie. În acelaşi timp,
inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale
anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Încă
aspirantă la statutul de membră a zonei euro, România se confruntă, la rându-i,
cu dificultăţi. Într-un raport al BNR de acum aproximativ o lună se arăta că
inflaţia şi-a intensificat ritmul de creştere şi a depășit 15 procente, pe
fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei, combustibililor
sau de majorarea preţului produselor alimentare. Iar inflaţia nu a ajuns
încă la punctul cel mai înalt din acest an, a apreciat la Radio România
profesorul universitar de ştiinţe economice, Mircea Coşea

Vom mai
asista la o creştere a inflaţiei. Nu foarte mult, nu foarte spectaculos. Dar ea
va creşte. Pentru că, deocamdată, factorii importanţi care au condus la această
creştere nu s-au diminuat ca importanţă – la energie nu avem nicio veste bună,
oprirea gazului de către Rusia a avut un efect negativ. Însă, ceea ce mă
interesează este situaţia din România. Această cifră de 15,3% este un fel de
medie a preţurilor la multe produse. În momentul de faţă ne interesează
produsele de bază, cele pe care le consumă populaţia în cea mai mare parte.
Aceste produse sunt alimentele. Or, aici inflaţia este mult mai mare. Există o
creştere care după unele calcule ajunge la 28 până la 30%, poate şi mai mult în
ultimele zile. Cum facem ca această inflaţie care se referă la produsele
cel mai mult consumate de populaţia românească să fie cât de cât temperate?
Miracole nu se pot face, însă ceva se mai poate face şi anume forţarea ofertei
de produse româneşti agroalimentare.

Dacă Executivul reuşeşte să introducă pe
piaţa românească mai multe produse româneşti, adică să aibă o ofertă mai mare,
explică profesorul Coşea, se reduce importul şi, cu această ocazie, inflaţia
maipoate fi temperată. Altfel, el nu crede
în posibilitatea ca, în următoarele luni, inflaţia să scadă. Aceasta ar putea
să aibă o tendinţă de scădere spre jumătatea anului viitor, în condiţiile în
care Rusia va fi forţată de împrejurări să reînceapă un export de gaze spre
Europa în anumite condiţii politice, crede Mircea Coșea

Deocamdată,
ea a găsit un debuşeu, în China, în India, dar asta nu acoperă ceea ce câştiga
din Europa.Deocamdată, Rusia câştigă, este câştigătorul clar d.p.d.v. al veniturilor
la sancţiunile pe care Europa le-a impus, dar asta este o chestiune temporară.
Situaţia economică a Rusiei se agravează zi de zi, iar ea va trebui până la
urmă să revină la ceea ce e mai important pentru ea şi anume acumularea de
venituri – Rusia din punct de vedere al comerţului exterior e o ţară slab dezvoltată,
ea trăieşte din exportul primar de energie şi materii prime. Dar asta nu acum,
deocamdată situaţia politică e foarte încrâncenată. Nu cred că în viitoarele
luni vom asista la o temperare a inflaţiei, din contră s-ar putea să vedem o
anumită creştere. Între timp, în România scumpirile
continuă, chiar dacă şi-au redus uşor avansul. Românii fac față din ce în ce
mai greu creșterilor foarte mari de prețuri, cu atât mai mult cu cât veniturile
lor au stagnat sau au fost palid indexate, cu mult sub rata inflației. Această inflaţie e, într-adevăr, una
mincinoasă raportat la nivelul de trai din România, raportat la situaţia
economică, spune analistul economic Adrian Negrescu

Pentru
că, da, inflaţia ne afectează pe toţi la buzunar, pe fiecare în parte, plătim
mai mult la hipermarketuri, pentru mulţi dintre români, am mai spus-o de multe
ori, vizita la hipermarket a ajuns ca la muzeu, doar admiră produsele, iar dacă
e să cumpere, cumpără la suta de grame. Dincolo de această perspectivă a
oamenilor care simt în buzunarul lor ce înseamnă inflaţia, marea problemă în
momentul de faţă mie mi se pare că e inflaţia în zona economică, în zona de
producţie. Iar creşterea preţurilor la poarta fabricii cu peste 50% anunţă, din
păcate, o continuare a acestui iureş inflaţionist pe care îl simţim de câteva
luni şi care tinde să se adâncească. Nu vom scăpa aşa uşor de inflaţie pentru
că, din păcate, nu am luat măsurile necesare pentru a stăvili două dintre
componentele esenţiale ale acestui mecanism inflaţionist. Unu, este zona de
energie acolo unde noi doar am pus nişte pansamente unui bolnav aflat aproape
în comă, cum este economia românească şi nu am luat măsurile necesare pentru a
stăvili practic specula din zona de energie, pentru a tempera creşterile de
preţuri mai ales prin măsuri fiscale. Iar, pe de altă parte, avem zona asta de
comerţ din România, care, de asemenea, este o zonă speculativă şi care, din
păcate, se bazează din ce în ce mai mult pe importuri. Iar inflaţia e ca un elastic, mai spune Adrian Negrescu, de care, dacă tragi
prea mult, se rupe, adică firmele rămân cu mărfurile, cu serviciile, nevândute
şi economia se blochează.