Justiţia din România, la raport

Comisia Europeană, care de 10 ani monitorizează felul în care decurge reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei în România, a decis să menţină acest Mecanism de Cooperare şi Verificare.

Corina Cristea, 03.02.2017, 13:30

Comisia
Europeană, care de 10 ani monitorizează felul în care decurge reforma
sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei în România, a decis să
menţină acest Mecanism de Cooperare şi Verificare, deşi raportul recunoaşte
progresele majore făcute de Bucureşti în ultimii ani în domenii-cheie. În
primul rând factorul politic este cel care trebuie să facă eforturi în direcţia
asigurării unei justiţii eficiente, se apreciază în documentul amintit, făcut
public pe 25 ianuarie, în care se recomandă implementarea unui sistem robust şi
independent de numire a procurorilor cu rang înalt, prevederi clare în codul de
conduită pentru parlamentari, prevederi clare cu privire la respectul reciproc
între instituţii şi precizarea că parlamentarii trebuie să respecte
independenţa sistemului juridic. Cum ar arăta oare acest raport dacă ar fi
întocmit acum? Adică
după ce, la mai puţin de o săptămână de la publicarea documentului, noul guvern
Grindeanu a adoptat o controversată ordonanţă de urgenţă prin care a modificat
Codul penal şi Codul de procedură penală, în pofida protestelor de stradă la
care au participat zeci de mii de oameni. Astfel, sub pragul unui prejudiciu de
200 de mii de lei (circa 45 de mii de euro), abuzul în serviciu nu va mai fi
sancţionat penal, iar favorizarea infractorului a fost dezincriminată.
Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului se dezincriminează şi dacă
fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II.
Guvernul Grindeanu nu a renunţat nici la graţiere, pentru care a elaborat un
proiect de lege, care va fi trimis în procedură de urgenţă la Parlament,
potrivit ministrului justiţiei. Florin Iordache argumentează deciziile luate
invocând supraaglomararea închisorilor, reclamată de CEDO, şi unele decizii ale
Curţii Constituţionale. Graţierea nu vizează violatorii, pe cei acuzaţi de
fapte de corupţie şi de violenţă şi nici recidiviştii. Într-un interviu acordat
pentru Radio România, preşedintele Expert Forum, Laura Ştefan, avertiza,
imediat după publicarea raportului MCV, că măsurile, pe atunci doar vehiculate,
sunt extrem de periculoase în cazul în care vor fi adoptate. Ceea ce între timp
s-a întâmplat. Laura Ştefan, despre posibilele consecinţe: Se poate ajunge la reevaluarea performanţei României
obţinute in ultimii 10 ani. Pentru că este evident că, dacă-i eliberezi din
puşcării pe toţi cei care au ajuns acolo în ultimii 10 ani ca urmare a
eforturilor făcute de autorităţile judiciare, logic este ca şi evaluările
pozitive legate de aceste lucruri să se schimbe în evaluări negative. Dar pe
lângă critica adusă acestui tip de legiferare, de fapt cred că ce e mai grav
este faptul că cei de la Comisia Europeană au văzut că metehnele vechi ale
României şi anume adoptarea de acte normative extrem de periculoase peste
noapte, care au un impact major asupra felului în care evoluează politicile
anticorupţie, sunt în continuare un instrument politic utilizat. Pentru că cei
de la Comisia Europeană au mai văzut acest stil de operare la România, cu
ocazia marţii negre sau cu ocazia altor momente în care s-a încercat peste
noapte să se schimbe în lucrurile esenţiale legislaţia penală. Şi de aceea
Comisia Europeană tot insistă asupra maturizării acţiunii politice de fapt,
asupra faptului că putem să avem încredere că România este o ţară matură doar
atunci când factorul politic din această ţară va demonstra că ştie să se
comporte ca atare. Şi din păcate, din păcate, observăm că problema asta
persistă şi în 2017. Cât
de mult poate contribui societatea civilă şi fiecare cetăţean al României la
progresul sistemului judiciar? Din nou, Laura Ştefan: Eu cred că va fi o ţară matură
şi vom ajunge la ridicarea MCV-ului doar atunci când societatea civilă şi
mediul politic vor învăţa să discute unii cu alţii. Din păcate în aceste zile
nu prea vedem apetit din partea clasei politice pentru discuţie. Eu cred că e o
greşeală şi cred că dacă discutăm un subiect atât de sensibil, cum este, de
exemplu cel al supraaglomerării în penitenciare e nevoie chiar de toate minţile
din ţara asta pentru a găsi o soluţie la această problemă. Pentru că problema
nu este una uşor de rezolvat, este una care are multiple aspecte şi care nu se
va rezolva peste noapte. Nu se va rezolva peste noapte nici măcar prin aceste
ordonanţe care, din păcate, ca efect colateral au şi anularea progreselor
făcute în lupta anticorupţie în ţara noastră. Cred că avem nevoie cu toţii să
ne aplecăm un pic mai înţelept asupra acestor probleme. Partidele
de opoziţie, societatea civilă şi organizaţii ale magistraţilor consideră că
modificarile sunt făcute pentru a scăpa de pedeapsă personaje influente din
clasa politică sau din administraţie. Preşedintele
Klaus Iohannis a calificat ziua adoptării ordonanţei drept una de doliu pentru
statul de drept în România, calificând situaţia drept inacceptabilă.