Inteligenţa artificială – o nouă provocare
Inteligenţa artificială este ultima invenţie pe care o mai face omenirea. Celelalte invenţii vor fi făcute de către inteligenţa artificială.
Corina Cristea, 03.05.2019, 14:35
Inteligenţa artificială este ultima invenţie pe care o mai face omenirea. Celelalte invenţii vor fi făcute de către inteligenţa artificială. Este aprecierea făcută de Nick Bostrom, director la Future of Humanity Institute, iar felul în care evoluează lucrurile pare să-i dea dreptate. Aceasta pentru că, subiect desprins din literatura science-fiction cândva, intelegenţa artificială este tot mai prezentă în viaţa de zi cu zi, fiind aproape de neimaginat o lume în care efectele acesteia să nu-şi pună amprenta asupra tuturor. În termeni abstracţi, înţelegem prin inteligenţă artificială un ansamblu de tehnologii care permit computerelor să înveţe din propria experienţă şi să efectueze sarcini complexe.
Optimizând continuu resursele pe care le au la dispoziţie pentru a atinge un anumit obiectiv, computerele reuşesc, cu o viteză incredibilă, să obţină rezultatele scontate, printr-o abordare net superioară celei umane. Toate acestea, folosind cantităţi astronomice de date şi algoritmi. În termeni efectivi, asistenţii virtuali inteligenţi sau funcţiile semiautonome de siguranţă ale maşinilor sunt doar două exemple, dar lista este extrem de lungă. Iar specialiştii creionează un viitor care relevă o implicare masivă a inteligenţei artificiale, dialogurile om-robot urmând să devină o normalitate. Beneficiile inteligenţei artificiale sunt incontestabile. Iar acesta este şi unul dintre motivele pentru care ţările avansate, în principal, acordă o atenţie sporită şi sume pe măsură acestui domeniu. Este şi cazul Uniunii Europene, pentru care inteligenţa artificială reprezintă o prioritate.
Potrivit comisarului pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, Inteligența artificială transformă lumea în prezent, așa cum a făcut-o electricitatea în trecut. Împreună cu statele membre, vom investi mai mult pentru a introduce inteligența artificială în toate sectoarele economiei, vom sprijini competențele avansate și vom spori la maximum disponibilitatea datelor. Grație planului de acțiune coordonat, Europa va putea să valorifice avantajele inteligenței artificiale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor și să concureze la nivel mondial, asigurând totodată un climat de încredere și respectarea valorilor etice.
Mariya Gabriel Obiectivul strategiei noastre este simplu: să oferim Europei tehnologii bazate pe inteligență artificială, care sunt atât eficiente, cât și centrate pe om. Etica și dezvoltarea economică a inteligenței artificiale nu se opun, exact invers! Încrederea cetățenilor noștri în inteligența artificială este esențială pentru a profita din plin de beneficiile pe care le aduce tehnologia. Transformarea digitală, inovațiile, progresele tehnologice, economia digitală trebuie să fie articulate într-un mod etic. În contextul strategiei sale privind inteligenţa artificială, adoptată în urmă cu un an, Comisia Europeană a elaborat împreună cu statele membre un plan coordonat pentru promovarea dezvoltării şi a utilizării acesteia în Europa. Acest plan propune acțiuni comune pentru o cooperare mai strânsă și mai eficientă între statele membre, Norvegia, Elveția și Comisie în patru domenii-cheie: creșterea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii.
Pentru că, potrivit Bruxellesului, o coordonare mai puternică este esențială pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale etice și sigure de ultimă oră. În acelaşi timp, luată ca întreg, Uniunea are cel mai mare număr de specialişti în inteligenţa artificială, de aceea o strategie de coordonare la nivel european este esenţială. Inteligenţa artificială, care poate fi privită ca o nouă revoluţie industrială, aduce vrând-nevrând şi consecinţe nedorite pentru unii. Una dintre acestea ţine de numărul considerabil de slujbe pierdute în urma automatizării operaţiunilor repetitive. Se estimează că în următorii 10-15 ani roboţi fizici sau virtuali vor diminua drastic sau chiar vor elimina job-uri precum cele de laborant, operator call center, casier, controlul calităţii, recepţioner sau analist de date. Implicit, societatea va suferi transformări, căci pentru toate aceste persoane vor trebui găsite soluţii, majoritatea urmând să fie angajate în domenii ce nu pot fi automatizate, precum îngrijirea vârstnicilor, educația, îngrijirea medicală. Reorientarea profesională spre domenii precum design de site-uri web, editare video, programare, ghidare turistică sau livrare la domiciliu sunt alte variante de luat în calcul. În acelaşi timp, cel puţin deocamdată nu sunt amenințate joburile care presupun creativitate sau cunoștințe din mai multe domenii. Este vorba, între altele, de economiști, producători de aplicații, editorialiști, oameni de știință, artiști sau cei care lucrează în publicitate.
