Inflația rămâne o problemă

Inflația galopantă a dat frisoane Europei, dar după vârful atins în al doilea semestru din 2022 aceasta a început să scadă încet.

Corina Cristea, 13.10.2023, 09:48

Inflația galopantă a dat frisoane Europei, dar după
vârful atins în al doilea semestru din 2022 aceasta a început să scadă încet.
Previziunile experților arată totuși că inflația se va menține până în 2024
peste nivelul-țintă în principalele economii ale lumii. Situația nu este în
niciun caz una confortabilă. Raportul privind perspectivele economiei mondiale dat
publicităţii de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că
majoritatea guvernelor lumii se confruntă cu tensiuni bugetare.

În ceea ce
privește inflația generală, OECD, care grupează 35 dintre cele mai puternice
economii ale lumii, constată că aceasta a continuat să scadă în multe ţări ca
urmare a reducerii preţurilor la energie şi alimente în prima jumătate a
anului. În schimb, inflaţia de bază, care nu evaluează componentele cele mai
volatile, precum alimentele şi energia, nu a scăzut prea mult şi rămâne
semnificativ mai mare decât obiectivele stabilite de Băncile centrale. Astfel,
spune OECD, unul dintre principalele riscuri ale acestei situaţii este ca
Băncile centrale să continue să majoreze ratele dobânzilor. Efectele înăspririi
politicilor monetare devin din ce în ce mai vizibile, încrederea
întreprinderilor şi consumatorilor s-a deteriorat, repercutându-se progresiv
asupra economiilor statelor, iar dobânzile la noile împrumuturi de afaceri şi
la noile credite ipotecare au crescut aproape peste tot.

România nu face excepție. Analistul
economic Constantin Rudniţchi spune că, pe lângă inflaţia importată prin
intermediul produselor aduse din străinătate, ceea ce lipsește din mecanismul
de combatere a inflaţiei este mai multă disciplină bugetară, în condițiile unui
deficit bugetar foarte mare și împrumuturi ale statului pe bandă rulantă.

Cum
vede BNR situația? Purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu:
Previziunile pentru sfârşitul anului nu se schimbă în linii mari, ba
chiar aproape că, aş spune, la virgulă se va împlini ceea ce am spus în august
2023, adică, vom avea o continuare a scăderii inflaţiei în linie cu aceste
prognoze. Mai ales sub influența efectelor de bază, adică pentru că au fost
creșteri mari anul trecut, anul acesta ele nu mai sunt atât de mari deși,
evident, avem o inflaţie încă cu cifre semnificative. Dar ea este în scădere,
evident. Și pentru că bunurile nu mai au preţurile de acum un an. Avem de
asemenea un an agricol bun, aşa s-a văzut până acum şi probabil că lunile de
toamnă vor reconfirma această situaţie, ceea ce a făcut ca preţurile la
alimente să se plafoneze cel puţin. La aceasta se adaugă şi o plafonare
administrativă, cea a adaosului comercial la produsele de bază decisă acum două
luni. Acestea sunt condiţiile pentru 2023.

Inflaţia
ar urma să atingă valoarea de 7,5% la finalul acestui an, iar ulterior să
coboare la 4,4% în decembrie 2024. Riscurile în ceea ce priveşte aceste previziuni sunt,
însă, substanţiale. De anul viitor – an, de altfel, cu mai multe rânduri de
alegeri în România – inflaţia va fi influenţată și de noile măsuri
fiscal-bugetare adoptate de guvern, alături de gradul de absorbţie a fondurilor
europene. Toate acestea în contextul războiului din Ucraina, care nu dă semne
că s-ar opri prea curând, şi al evoluţiilor economice mai degrabă slabe din
Europa.

Din nou, Dan Suciu: Da, sunt evoluţii
foarte interesante în economiile din vest şi nu numai, chiar şi în est aş spune
că lucrurile sunt interesante, în estul nostru, nu în altele, mă refer. Și
printre ţările din regiune suntem ţara care la nivel de creştere economică stăm
puţin mai bine, ba chiar aş spune că stăm cel mai bine din zonă. Avem state
care sunt la creştere economică zero sau uşor peste zero, dacă nu chiar cu scădere,
cum este şi Germania. Aceste lucruri sunt importante să le ştim ca să înţelegem
în contextul în care evoluează economia românească, să nu avem aşteptări rupte
de realitate.

Sigur, ne-am dori cu toţii alte creşteri economice, dar suntem
într-o situaţie europeană complicată din cauza războiului, din cauza crizei
energetice, care a trecut, a perturbărilor de fluxuri de producţie, care încă
nu s-au regăsit după pandemie. Toate aceste lucruri au dus la aceste creşteri
economice relativ slabe în ţările europene şi, de aceea, e important să vedem
că în România se menţine o creştere relativ bună, prognoza este undeva la peste
2%. Repet, dacă nu înţelegem contextul, şi vedem în statele din jur că aproape
că nu avem creştere economică, am spune că e puţin, dar în contextul acesta
este chiar mult. Ea se bazează în special pe investiţii, în special pe
fondurile europene atrase şi e important să continuăm atragerea acestor
fonduri, pentru că, iată, de acolo vine o stare de bine, pe care putem apoi să
o generalizăm.

Procesul dezinflaţionist va continua, însă s-ar putea ca inflaţia
să se reducă mult mai lent decât ne aşteptam iniţial,cred, pe de altă parte, specialișții de la CFA (n.red. organizaţia profesioniştilor în investiţii din România).

Vicepreședintele
acestui organism, Adrian Codirlaşu: Vom avea un şoc introdus de noile măsuri fiscale, în sensul că se
măresc accizele, se majorează anumite cote de TVA pentru anumite produse care
fac parte din coşul de consum. În plus, vedem preţul petrolului care a crescut
şi se va duce în preţul combustibililor. De asemenea, va fi o taxă pe cifra de
afaceri, care de asemenea va conduce la o presiune pe preţurile de vânzare şi
de asemenea, va creşte salariul minim, un alt cost în plus pentru companii,
care va pune de asemenea presiune pe preţ.

Deci, spune Adrian Codirlașu,
ne putem aştepta ca undeva în primul trimestru al anului viitor să avem
presiuni inflaţioniste şi chiar inflaţia să crească puţin, urmând ca apoi să-şi
reia trenul descendent. Pentru anul 2024,
sondajul CFA România arată undeva în jur de 7,5 rata inflaţiei la nivelul lunii
octombrie.