În ce ritm îmbătrânim?
„Tinereţea se referă la optimism, la starea de bine şi la un scop pentru care să lupţi” – este crezul care a stat la baza activității Anei Aslan, una dintre cele mai proeminente figuri din medicina mondială, pionier al studiilor asupra longevității și geriatriei.
Corina Cristea, 11.10.2024, 15:09
„Tinereţea se referă la optimism, la starea de bine şi la un scop pentru care să lupţi” – este crezul care a stat la baza activității Anei Aslan, una dintre cele mai proeminente figuri din medicina mondială, pionier al studiilor asupra longevității și geriatriei. Recunoscută pentru descoperirile sale în medicina anti-îmbătrânire, inclusiv pentru revoluționarul Gerovital H3, Ana Aslan a subliniat mereu importanța îmbătrânirii sănătoase, punând accentul pe prevenție și tratamente inovatoare, iar în anii ’50 a fondat Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie care-i poartă numele, primul de acest fel din lume și care a devenit rapid un centru de excelență. Cercetările sale au pus accentul pe prevenție, tratamente anti-îmbătrânire și un stil de viață sănătos – concepte care sunt la fel de valabile și astăzi, iar moștenirea sa continuă să inspire noi generații de cercetători și medici să caute soluții pentru a menține sănătatea și vitalitatea oamenilor pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă.
Între aceștia se numără și prof.univ. dr.Luiza Spiru, președinta Fundației Ana Aslan Internațional, membră a unui grup de experți ai OMS care lucrează la redefinirea conceptului de îmbătrânire activă. Conform normelor internaționale, îmbătrânirea poate să înceapă după 65 de ani, dar realitatea este cu totul alta, spune Luiza Spiru – putem să îmbătrânim mai repede decât vârsta cronologică pe care o avem. Și, din păcate, adaugă ea, în plan mondial, ne confruntăm cu o adevărată pandemie a îmbătrânirii cerebrale precoce, datorită stresului cronic, anxietăților, depresiilor. Lipsa exerciţiului cerebral şi intelectual, sentimente negative ca ura sau egoismul conduc la apariţia timpurie a bolilor neuro-degenerative, explică prof.univ.dr. Luiza Spiru, care atrage atenția că sunt din ce în ce mai multe cazuri de tineri care îmbătrânesc precoce:
“Am redefinit conceptul de îmbătrânire, sănătoasă, centrat pe individ. De ce? Pentru că individul nu trăiește independent, ci trăiește într-un ecosistem, trăiește înconjurat de stresori, viața pe care o trăiește așa îmbătrânește. Și atunci, această formă de abordare individuală, personalizată, holistică, dar cu soluții individuale, devine practic noua filosofie și noul concept abordat de Organizația Mondială a Sănătății, care va fi implementat peste tot în lume. Și acum, și România are această șansă să beneficieze de prevenție în ceea ce privește bolile cronice, pentru că încă stăm prost aici. Vorbind nu numai despre politicile internaționale, dar raportându-ne la ceea ce România are de făcut, are foarte mult de lucru. Și are foarte mult de lucru nu doar instruind echipele medicale și implementând această politică pentru îmbătrânirea activă și sănătoasă, dar educându-i și pe beneficiarii serviciilor medicale. O țară needucată din punctul acesta de vedere nu poate să se bucure de sănătate.”
Educația este cheia într-o societate bombardată de stresori, insistă prof.univ.dr. Luiza Spiru. Acum avem la dispoziție și teste de sânge care evaluează diferiți markeri ai îmbătrânirii biologice și ne permit să știm cu ce ritm îmbătrânește o persoană sau dacă există un risc mai mare de a dezvolta o boală cronică, mai spune Luiza Spiru, care a vorbit despre factorii esențiali pentru longevitate:
“În primul rând sunt reprezentați de ceea ce trăim în fiecare zi și cum ne asumăm, de fapt, viața. În plan individual înseamnă să ne pese de noi, să ne iubim. Multă lume spune, dar de ce să mă iubesc, aaa, să fiu egoist … Da, poți să fii egoist în sensul cel mai pozitiv. Înseamnă să-ți acorzi atenție, înseamnă să nu te duci la doctor doar atunci când nu mai poți. Depinde de fiecare dintre noi, dar eu o să spun întotdeauna că suntem ceea ce trăim în fiecare zi.
Îmi doresc foarte mult ca România să fie pe harta “zonelor albastre” din lume. În 2021 am făcut un film cu Digi World în care am colindat câteva dintre zonele albastre ale României și am întâlnit centenari, oameni care au peste 99 de ani și care au istorii de viață greu de înțeles pentru tinerii din ziua de azi, pentru generațiile acestea care trăiesc într-o lume bombardată de informatic.
Centenari care au trecut prin război, care au trecut prin tot felul de frustrări materiale și care nu s-au îndoit niciodată în fața vieții. Și care socializează și la adânci bătrânețe și care au activități intelectuale și care își cultivă creierul, chiar dacă nu știu că fac asta, până la peste 100 de ani. Care mănâncă sănătos, care se bucură de viață așa cum este ea chiar dacă au pierdut oameni dragi pe parcursul traseului lor prin această trecere prin lume și care se bucură de fiecare lucru pe care îl fac.
Și care sunt fericiți când se trezesc dimineața, că pot merge, că se pot duce duminica la biserică și că toată viața lor au fost responsabili și și-au asumat responsabilități și le-au îndeplinit fără să clipească. Responsabilitatea este una dintre marile calități ale celor care au șansa să îmbătrânească activ și sănătos.”
Speranța de viață este în creștere, inclusiv în România, ceea ce este un lucru foarte bun, însă este important ca îmbătrânirea să nu fie oricum. “Cu toții ne dorim să trăim mult, bine, să fim independenți din toate punctele de vedere, iar bătrânețea să nu aibă haine gri”, mai spune Luiza Spiru.