Geopolitică şi monede

După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, moneda euro a scăzut, iar în septembrie a coborât chiar sub pragul psihologic al parităţii faţă de dolarul american.

Corina Cristea, 07.10.2022, 16:13

După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, moneda euro a scăzut, iar în septembrie a coborât chiar sub pragul psihologic al parităţii faţă de dolarul american. Dacă la începutul anului un euro era cotat undeva la aproximativ 1,15 dolari, luna trecută, acesta, în premieră, a scăzut, temporar, la cel mai mic nivel înregistrat în mai bine de 20 de ani. Situaţia ţine de ecuația geopolitică generată de războiul lui Vladimir Putin. Război care a dus la înrăutăţirea situaţiei economice în zona euro şi care îi face pe investitori să fie tot mai reticenţi.

În contextul încercărilor blocului comunitar de a se elibera de dependenţa sa de gazul şi ţiţeiul din Rusia, costurile energetice au crescut masiv în Uniune, iar acest lucru îl resimte fiecare european. Pe fondul exploziei preţurilor la gaz şi a posibilităţii ca Moscova să oprească livrările, investitorii se tem de o eventuală recesiune în zona euro. O recesiune despre care vorbesc și analiştii, care o preconizează ca fiind mai rapidă şi mai dură în Uniune decât în SUA. Ideea apropierii economiei mondiale de o perioadă de recesiune este tot mai des vehiculată. Urmează o nouă ordine mondială şi o reaşezare a fluxurilor şi politicilor monetare, care vor fi negociate între China şi SUA, a prognozat la Radio România Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică:

Evoluţii recente ale indicatorilor din Statele Unite şi din zona euro exprimă clar starea de recesiune din a doua jumătate a acestui an, deci urmează o criză economică. După părerea mea, nu va fi una de proporţii, ci mai degrabă o criză economică similară cu cea de la sfârşitul anilor 90. De asemenea, urmează o criză socială în Europa. Din păcate, în confruntarea totală Statele Unite – China cine plăteşte factura este Europa, inclusiv România. La noi, factura s-ar putea să fie mai ieftină comparativ cu cea din ţările din vest, pentru că avem un grad de dependenţă de importurile de hidrocarburi din Rusia care este mult mai redus.

Faptul că sistemul american de bănci centrale Federal Reserve a fost cu mult mai ferm şi agresiv în ceea ce priveşte majorarea dobânzii, cu scopul de a combate inflaţia, este un alt factor care a avantajat dolarul în detrimentul monedei europene. Astfel că, pe fondul incertitudinilor din economia globală, investitorii consideră că se pot baza mai degrabă pe moneda americană, unitate de refugiu tradiţională în perioade de crize.

Analistul economic Sorin Pâslaru explică: Uniunea Europeană nu are acelaşi curaj în zona euro precum Statele Unite să atace inflaţia, pentru că se teme mai mult de recesiune. Americanii, ca întotdeauna, sunt mai dinamici. Ei imediat ce au o situaţie, acţionează, cum s-a întâmplat şi în criza precedentă: au venit cu aşa-numita relaxare cantitativă, în care au aruncat mii de miliarde pe piaţă pentru a restabili încrederea. Acum, din cauza inflaţiei, îşi asumă acest risc al recesiunii. Se consideră că fără creşterea şomajului – am văzut chiar opinii despre dublarea şomajului, nu se va putea opri inflaţia. Și, automat, investitorii se duc către America. S-ar putea să asistăm, într-adevăr, la un dolar tot mai puternic şi pe considerente geopolitice.

Un euro în scădere amenință să producă daune și mai mari unei economii care suferă, deja, masiv prin creșterea inflației. Iar vestea proastă este că un euro slab și prețurile mai mari pe care le aduce cu sine sporesc provocările cu care se confruntă în prezent Banca Centrală Europeană, criticată pentru ca a început mult mai târziu demersurile de majorare a dobânzii de politică monetară comparativ cu alte instituții similare. Mai rău pentru BCE, în sarcina căreia cade ținerea sub control a inflației, este faptul că euro nu s-a depreciat doar față de dolar, spun analiștii, ci și față de alte devize, precum francul elvețian și yenul japonez.

La cel mai redus nivel din istoria sa – de 1,0350 pentru un dolar – a coborât în septembrie și lira sterlină, consecință a măsurilor de reducere a impozitelor anunțate de noul premier britanic Lizz Truss, pe fondul crizei energetice. Măsurile, evaluate de economiști la 100-200 de miliarde de lire sterline, dar ale căror finanțare și impact erau neclare și neevaluate în cifre de guvern, au stârnit agitație pe piețe și au dus la un avertisment excepțional din partea Fondului Monetar Internațional, care i-a cerut Londrei o rectificare. “Am fost nevoiți să luăm decizii urgente, ca să ajutăm economia să crească și să luăm măsuri în privința inflației. Desigur, asta înseamnă că trebuie să iei decizii controversate și dificile, dar, ca premier, sunt pregătită să fac asta, a declarat Lizz Truss.

Lira sterlină s-a prăbușit la un minim istoric, Banca Națională a fost nevoită să intervină să salveze fondurile de pensii, valoarea companiilor britanice a scăzut cu 500 de miliarde de lire sterline în trei săptămâni, iar ratele împrumuturilor guvernamentale din Regatul Unit au crescut la cel mai ridicat nivel de la criza din 2009, amenințând stabilitatea financiară a țării. Șeful guvernului de la Londra a declarat pentru BBC că își susține, în continuare, măsurile și că majorarea împrumuturilor publice a fost o decizie corectă, pentru că va ajuta oamenii cu facturile la energie. În același timp, notează agențiile de presă, ea nu a exclus reducerea cheltuielilor pentru serviciile publice și nici nu s-a angajat să majoreze beneficiile în conformitate cu inflația. Ulterior, premierul a recunoscut că ar fi trebuit să pregătească terenul mai bine înainte de a anunța reducerile masive de taxe care au panicat piețele financiare, iar executivul a revenit asupra unora dintre măsuri.