Fenomenul „fake news”

Prezent mai ales în mediul online, fenomenul fake news a căpătat o amploare din ce în ce mai mare în ultimii ani, mass-media şi reţelele de socializare fiind spaţiile predilecte de manifestare.

Corina Cristea, 02.02.2018, 12:44

Prezent mai
ales în mediul online, fenomenul fake news a căpătat o amploare din ce în ce
mai mare în ultimii ani, mass-media şi reţelele de socializare fiind spaţiile
predilecte de manifestare. Furnizate sub forma unor informaţii despre un
eveniment real, aşa-numitele ştiri false pot include traduceri alternative,
ştiri născocite, ştiri aproape adevărate, altfel spus, manipulări credibile.
Pentru combaterea acestui fenomen, Comisia Europeană a constituit, recent, un
grup de experţi. Unul dintre cei 39 de membri ai grupului – specialişti din IT,
mass-media, mediul academic, reprezentaţi ai reţelelor de socializare Facebook
şi Twitter, precum şi ai gigantului Google – profesorul universitar doctor
Alina Bărgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din
cadrul SNSPA din Bucureşti, explică ce ar trebui să înţelegem prin termenul
generic fake news: Adică amestecul
acela dintre lucrurile care sunt flagrant neadevărate şi lucruri care sunt
adevărate. Deci, ştiri parţial adevărate sau ştiri parţial false. Dar, dincolo
de aceasta, fenomenul de care se ocupă grupul de experţi este unul mult mai
amplu. Este vorba despre adevărate malformaţii ale ecosistemului informaţional,
despre ceea ce am început eu să denumesc un fel de noua dezordine
informaţională. Vorbim despre un registru mult mai amplu de manifestare,
propagandă computaţională, uzine de like-uri, algoritmi care generează
conţinut, ecochamber, dezinfomare. Deci sensul de manifestare este mult, mult
mai amplu decat ştiri false.

În acest context, Comisia Europeană a lansat,
până pe 23 februarie, o consultare publică pe internet sub forma unor
chestionare, pentru a strânge date despre acest fenomen. Sunt două tipuri de formulare,
unul se adresează cetăţenilor, iar celălalt organizaţiilor şi jurnaliştilor.
Profesorul de drept la Universitatea Bucureşti Daniel Mihai Şandru:
Contextul în care apare discuţia despre
fake news trebuie văzut într-un cadru mai larg. Respectiv, acest
cadru cuprinde, pe de o parte, neutralitatea internetului, de asemenea,
propunerea Comisiei referitoare la drepturile de autor pe internet şi protecţia
linkurilor pe internet, precum şi toate celelalte acţiuni ale Comisiei Europene
de reglementare a internetului, printre care şi regulamentul general privind
protecţia datelor cu caracter personal – un regulament de o mare importanţă
care va fi pus în aplicare începând cu 25 mai 2018.

Comisia Europeană va
propune, probabil, la sfârşitul acestui an sau anul viitor, acţiuni legislative
în materie, mai spune profesorul Şandru. Menirea fake news este aceea de
manipulare a opiniei publice, încercând să schimbe părerea despre un anumit
actor politic, de exemplu, să influenţeze votul alteori, să creeze un curent
defăimător sau, dimpotrivă, să prezinte, tendenţios, o anumită acţiune într-o
lumină favorabilă. Votul privind Brexit-ul, din vara lui 2016, şi alegerile
din Statele Unite, câteva luni mai târziu, sunt două situaţii care au ridicat
nivelul de alertă pe această direcţie. Agenţiile de presă au scris că
verificările făcute de instituţii media bine cotate au probat implicarea,
inclusiv financiară, a unor cetăţeni ruşi, precum şi a unor organizaţii, unele
finananţate direct de statul rus, ai căror angajaţi, aşa numiţii troli, conduc
campanii în reţelele sociale şi propagă informaţii manipulatoare.

Recent,
într-o audiere în Parlamentul European, comisarul european pentru securitate,
Julian King, a acuzat, de altfel, Rusia că răspândeşte deliberat informaţii
mincinoase pentru a destabiliza blocul comunitar şi că Moscova nu face un
secret din aceasta. Doctrina militară
oficială a Rusiei, dar şi declaraţiile unor generali ruşi de rang înalt,
consideră utilizarea informaţiilor false şi a propagandei cu rol de
destabilizare drept miljoace legitime, un fel de altă forţă armată, a
precizat Julian King, care a adus în discuţie modul în care Comisia priveşte
fenomenul fake news:
Dezinformarea deliberată măreşte miza, atât pentru libertatea de expresie, cât
şi pentru democraţiile funcţionale. Provocarea pentru autorităţile publice la
toate nivelurile este de a găsi modalităţi de a combate dezinformarea fără a
avea un efect negativ asupra libertăţii de exprimare. Comisia examinează ce s-ar
putea face pentru a se ocupa de provocarea propagandei ostile a ştirilor false
şi dezinformării online, totdeauna ţinând cont că e nevoie de echilibru între
combaterea dezinformării şi respectarea valorilor democratice, în special
libertatea de exprimare.

Disponibilitatea fiecăruia pentru efort
intelectual, pentru lectură, este de fapt cheia răspunsului dacă o ştire este
falsă sau adevărată, consideră, la Bucureşti, specialistul în ştiinţe
administrative şi geopolitică, profesorul universitar Marius Văcărelu, pentru
că, oricât ar vrea să te mintă cineva, dacă tu ştii domeniul, nu poţi fi
minţit. Totul ţine de educaţie.