Fake-news, deepfakes – importanța unui mediu digital sănătos

Apărută în 2017, tehnologia Deepfakes câștigă tot mai mult teren.

Corina Cristea, 23.04.2021, 11:11

Apărută în 2017, tehnologia Deepfakes câștigă tot mai mult teren – poate crea de la zero fotografii convingătoare, dar
complet fictive, poate prelua sunet pentru a crea clone vocale ale unor
personaje publice – skin-uri vocale folosite în diverse escrocherii, de
exemplu. Sau poate confecționa imagini video în care apar personalități în
ipostaze mai mult sau mai puțin compromițătoare și care în realitate nu au avut
tangență cu evenimentul respectiv.

Foarte pe scurt, temenul se referă la o tehnică de
sintetizare a imaginilor și sunetelor pentru a crea conținut. Este de notorietate cazul în care o filială
britanică a unei firme energetice germane a plătit într-un cont bancar maghiar
circa 200 de mii de lire sterline în urma unui apel telefonic în care un
fraudator a imitat vocea CEO-ului german. Un alt fals celebru îl are în
prim-plan pe antreprenorul Elon Musk, un filmuleț în care acesta
anunța că Tesla va începe producția de mașini zburătoare fiind elocvent pentru
Deepfake. În unele situații, tehnologia Deepfake poate fi distractivă – îți
poți insera imaginea pentru a deveni personaj într-un film animat, de exemplu -
sau utilă, așa cum este
cazul muzeului Dalí din Florida care, folosind o tehnologie avansată de
schimbare a feței, îl readuce la viață pe maestrul suprarealismului, ce își
prezintă arta și face selfie-uri cu vizitatorii. Dincolo de partea amuzantă sau
practică, rămâne, însă, amenințarea care planează din partea celor
rău-intenționați. Multe dintre filmulețele de acest gen sunt pornografice, în
care, folosind diverși algoritmi, protagoniste devin actrițe celebre. Iar
specialiștii în domeniu spun că videoclipurile false de acest gen depășesc
lumea celebrităților – practic oricine va putea realiza un deepfake din
răzbunare, fără ca noile tehnici să necesite o calificare deosebită.

Relativ
nou, deepfake este cu certitudine o provocare a vremurilor actuale, tot un fake
news dar la un un nivel, mult mai avansat, cumva o continuare previzibilă, în
ritm cu evoluția, cu inteligența artificială. Fake news nu reprezintă ceva nou,
se schimbă, însă, uneltele pe care le avem la dispoziție și se schimbă viteza
cu care anumite fenomene se propagă, spune Dragoș Stanca, antreprenor în domeniul digital, tehnologie, marketing și media, recent
ales în funcția de președinte al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Invitat la Radio România, Dragoș Stanca a vorbit despre importanța sănătății
informației în mediul digital și nu numai și a atras atenția asupra altui
aspect care poate altera acuratețea – goana după audiență. Dacă măsurarea și
auditarea cantitativă a traficului site-urilor, a audiențelor obținute în
industria de publicitate stradală, a audiențelor pe care ziarele, revistele le
obțin, radiourile și așa mai departe, este singura măsură aplicată, lucrurile
se îndreaptă într-o direcție greșită, spune Dragoș Stanca:

Media digitală, în general, media în
general este exprimabilă în diverse forme, conținutul profesional, conținutul
auditat prin deontologie și reguli și conținutul care merită să ajungă la
ascultători, la cititori, este extrem, extrem de important. Și sper să fie o
discuție care să continue din ce în ce mai vizibil într-o societate în care am
început să nu mai înțelegem foarte clar ce înseamnă de fapt o știre, cine e
îndreptățit să difuzeze și aroge meritul de a difuza o știre, ce e adevăr, ce e
minciună, ce e manipulare – sunt lucruri care contează foarte mult în industria
media.

Recent, adunarea generală a
BRAT a aprobat inițierea unui proiect al cărui autor este Dragoș Stanca:
publicitatea responsabilă în media de încredere. Un proiect care își propune
să înceapă o discuție constructivă, să vedem care sunt mijloacele și
metodologiile dincolo de orice fel de suspiciune de a putea fi manipulate
într-o direcție sau alta, care ne pot curăța puțin ecosistemul, spune Dragoș
Stanca:

Așa cum avem grijă să
ne educăm copiii să treacă strada doar pe verde, să se uite în stânga, în
dreapta și așa mai departe, trebuie să începem să îi învățăm și să se protejeze
de pericole care există în spațiul media. Ei bine, adevărul, din păcate, în
spațiul digital, dar și în audiovizual, a început să devină opțional și este
din ce în ce mai vizibil că, atâta timp cât ecosistemul este reglat doar pe
metrici cantitativi, va fi opțional și în continuare. ()

Este o temă vastă, complicată, delicată, dar trebuie rezolvată; așa
cum nu existau reguli de circulație când s-a inventat automobilul și au murit
foarte mulți oameni până s-au făcut reguli care acum ni se par banale, gen
prioritatea de dreapta, la fel și în zona digitală trebuie să venim cu reguli
în fața unui fenomen nou, la urma urmelor.() În materie de poluare a lucrurilor
în care credem, nu credem, a lucrurilor pe care să le luăm de bune, să nu le
luăm de bune, a știrilor, mai nou a ceea ce se numeşte deepfakes, adică o
generare total sintetică a realității în care ne învârtim și, practic, nu mai
putem deosebi dacă un discurs pe care îl vedem pe YouTube sau pe orice alt site
mai e chiar al cui se pretinde a fi și așa mai departe, toate lucrurile astea
se complică.

Deci, la fel cum noi îi învățăm pe copii să nu bage degetele în
priză, la fel ar trebui să-i învățăm cum trebuie să se protejeze online de
oameni care doresc să le fure datele de card, oameni care doresc să le facă
viața complicată, oameni care doresc să îi dezinformeze, ce e aceea un
clickbait, ce e aceea un fake news, cum îl identifici, cum faci universal image
search, de exemplu, în Google ca să îți dai seama dacă fotografia pe care o
vezi există sau nu sau dacă fotografia e reală, sau dacă fotografia nu a mai
fost cândva publicată și este din alt context.

Sunt anumite lucruri care
ar trebui, după părerea mea, să fie incluse în programa școlară și în
toate discuțiile din zona educațională, mai spune Dragoș Stanca.