Fake news, ca tehnică de manipulare
Conținuturile lor îmbracă forma știrilor, informațiile pe care le conțin nu sunt, însă, în totalitate sau chiar deloc adevărate.
Corina Cristea, 11.06.2021, 11:18
Conținuturile lor îmbracă forma știrilor, informațiile pe care le conțin nu sunt, însă, în totalitate sau chiar deloc adevărate. Vorbim despre fake news, o tehnică de dezinformare sau în unele cazuri chiar de manipulare intens folosită – un fenomen amplu studiat de către comunitatea științifică. Ele se pot propaga cu rapiditate, în special în mediul online, ceea ce le face și mai periculoase. Mai ales că știrile acestea false sunt foarte ușor de confundat pentru publicul neavizat, a explicat la Radio România, expertul în comunicare Bogdan Oprea, autor al unei lucrări despre fake news și dezinformare online.
Neavizat în primul rând în a înțelege că nu orice are formă de știre are și conținutul plin de acuratețe jurnalistică. Lucru pe care publicul larg începe să-l înțeleagă în ultimii ani. Fake news-ul este o tehnică de dezinformare. Și aici sunt mai multe concepte, dar trebuie să înțelegem că două sunt importante: dezinformările intenționate și dezinformările neintenționate. Limba engleză are chiar concepte diferite disinformation, deci dezinformare, pentru ceea ce e făcut în mod intenționat, cu reaua intenție de a dezinforma pe cineva, iar misinformation este dezinformarea făcută din greșeală, practic, am putea să-i spunem o eroare jurnalistică.
Se mai poate vorbi, de asemenea, despre malinformation, atunci când transmiți o informație adevărată despre cineva dar care nu e sortită să fie făcută publică, e ceva din viața privată a persoanei respective, informație care îi aduce prejudicii persoanei la care face referire. Și aici se încadrează scurgerile acestea de informații. Am văzut scandalurile acelea legate de mail-urile de lucru, dar nesortite a fi făcute publice ale secretarului de stat la acea vreme Hillary Clinton din Statele Unite ale Americii, am văzut informațiile legate de președintele francez, președintele Macron, deci informații care odată cu revelarea lor, cu scoaterea lor publică, aduc deservicii. Acestea sunt poate tehnicile cel mai des întâlnite în spațiul acesta al dezinformării online. Dar trebuie să înțelegem că pe lângă dezinformare mai există și manipulare, în spațiul online și nu numai, iar tehnicile acestea de manipulare sunt nenumărate.
Expertul în comunicare Bogdan Oprea atrage atenția că există o piață de fabricare a știrilor false întocmai cum există o piață pentru like-uri false sau cum există o piață pentru semnături la petiții online: vrei să cumperi semnături, o simplă verificare pe un motor de căutare îți indică companii dispuse să-ți vândă acele semnături de care ai nevoie. La succesul știrilor fabricate contribuie faptul că în elaborarea lor se mizează foarte mult pe partea emoțională, un lucru exploatat de cei care au interesul de a manipula. Actualul ecosistem informaţional nu a fost creat pentru dezinformare, dar platformele sociale permit contabilizarea răspunsurilor emoționale. Astfel, pot fi create modele predictive de personalitate prin care pot fi aflate opțiunile electorale, de exemplu, și poate fi influențat comportamentul la urne prin fake news. Câștigă teren ideea ca în viitor mai mult decât ideile candidaților diferența la alegeri să fie făcută de precizia profilurilor psihometrice și de nivelul la care sunt elaborate fake news-urile, altfel spus o competiție informațională cu un rol foarte important al inteligenței artificiale. Cine are de câștigat în urma fabricării acestor fake news?
Bogdan Oprea: De multe ori, știrile false sunt construite strict pentru vizualizări, așa-numitul ‘clickbite’ – titlurile acelea spectaculoase. Este suficient să dai click pe ele, se înregistrează ca o afișare și se indexează în anunțul de publicitate care însoțește paginile de internet. Și multă lume creează grupuri de interese, putem să le denumim fie persoane fizice, fie companii, crează astfel de știri false pur și simplu pentru a obține bani din publicitate. În cazurile poate cele mai dramatice, cele mai dure, în spate sunt alte interese, nu se stă pentru câștigurile acestea financiare simple, ci se urmăresc interese politice, geopolitice, agende care încearcă să manipuleze într-un fel sau altul mase mari de oameni, modul în care persoanele respective se poziționează vis-a-vis de anumite subiecte, să destabilizeze în unele cazuri societăți democratice și vedem exemple ‘de succes’ unde fake news-ul și dezinformarea au avut câștig de cauză și au reușit să producă prejudicii.
Ne uităm la Brexit, vedem campanii de fake news și de dezinformare care se lasă cu proteste de stradă și cu victime umane, deci fake news-ul are efecte foarte mari. În spate sunt tot soiul de grupuri de interese. Ca să nu se mai întâmple acest lucru trebuie ca noi să înțelegem că există și să ne baricadăm cu acei anticorpi de care avem nevoie ca să știm să distingem o știre falsă de o știre adevărată.
Cum facem asta? În primul rând, e important să ne luăm informațiile din surse sigure, tradiționale, care în timp s-au dovedit de încredere. Apoi, gândirea critică este un antidot împotriva știrilor false, adaugă Bogdan Oprea, în opinia căruia rețelele de social media, creatorii de conținut care nu pot fi încadrați într-o categorie anume, explozia de fake news și dezinformare care vine pe tot ecosistemul de informare sunt provocări cărora presa tradițională trebuie să le facă față prin evoluție.
