Europa, pe traseul drogurilor
Specialiştii din România atrag atenţia că în ultima perioadă a crescut consumul de canabis şi de substanţe cu proprietăţi psihoactive, iar vârsta consumatorilor este din ce în ce mai mică.
Corina Cristea, 07.01.2022, 15:47
În pofida criticilor puternice ale opoziției de centru-dreapta, ale asociațiilor medicilor și bisericii, Parlamentul maltez a aprobat, la jumătatea lunii decembrie, o lege prin care orice adult poate deține până la 7 grame de canabis și să crească maximum 4 plante. Malta a devenit, astfel, prima țară europeană care permite cultivarea limitată și posesia de canabis pentru uz personal.
Decizia vine în contextul unui curent mai larg în Uniunea Europeană – în octombrie, Luxemburg a avansat planuri similare, însă legislativul acestei țări nu a aprobat încă măsura, Germania, unde utilizarea canabisului în scopuri medicale este legalizată din 2017, a anunțat că vrea să stabilească o piață reglementată a canabisului, după anunțuri similare din partea guvernelor Elveției, Luxemburgului și Olandei, iar în Italia susținătorii consumului de canabis au strâns suficiente semnături pentru organizarea unui referendum în acest sens.
Schimbarea de abordare a guvernelor europene vine după o decizie a ONU, din 2020, prin care canabisul a fost eliminat de pe lista substanțelor periculoase. Un studiu publicat în noiembrie de Institutul pentru Economia Concurenței arată, pe de altă parte, că legalizarea canabisului ar aduce Germaniei, de exemplu, venituri fiscale de circa 4,7 miliarde de euro pe an, incluzând economii de 1,3 miliarde de euro în activitatea poliției și a sistemului judiciar, și ar crea 27 de mii de locuri de muncă.
Ce șanse au aceste măsuri, luate sau avute în vedere de diverse țări, să țină sub control consumul drogurilor – fenomen în continuă creștere în Europa, o piață alimentată atât de producția internă, cât și prin traficarea drogurilor din alte regiuni ale lumii? America de Sud, vestul Asiei și nordul Africii sunt surse importante pentru drogurile ilegale care pătrund în Europa, în timp ce China este o țară-sursă pentru noile substanțe psihoactive.
Raportul european privind drogurile, prezentat în iunie 2021, avertizează cu privire la riscurile pentru sănătatea publică generate de disponibilitatea și utilizarea unei game mai largi de substanțe, adesea de mare potență și puritate. Documentul arată că 15% dintre adulții tineri europeni, adică 18 milioane, au consumat canabis în ultimul an și peste 25 de milioane de persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani, adică 7,6% din această grupă de europeni, au consumat în ultimul an canabis.
Raportul descrie modul în care grupurile de criminalitate organizată și-au intensificat producția de droguri ilegale în Europa și semnalează că noi substanțe psihoactive nocive și puternice continuă să apară. În 2019, în Uniune au fost raportate 1,5 milioane de infracțiuni în regimul drogurilor, 82% fiind legate de consumul sau posesia pentru consumul personal. În același timp, 370 de laboratoare ilegale au fost desființate. Potrivit Observatorului European, din cele 45 de orașe care dețin date despre reziduurile de cocaină din apele uzate, pe anii 2018 și 2019, peste jumătate au raportat creșteri.
Datele centralizate mai arată că în UE încă sunt capturate mari cantități de cocaină și de heroină, ceea ce ridică motive de îngrijorare cu privire la posibilul impact asupra nivelurilor de consum. Inclusiv specialiştii din România atrag atenţia că în ultima perioadă a crescut consumul de canabis şi de substanţe cu proprietăţi psihoactive, iar vârsta consumatorilor este din ce în ce mai mică. În primele 11 luni ale lui 2021, poliţiştii de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate au capturat în România aproape o tonă şi jumătate de heroină, aproape 900 de kg de cocaină şi peste 400 de kg de canabis – valori în creștere față de ultimii ani.
Aceste substanțe în cea mai mare parte a lor nu rămân, însă, în țară, a explicat la Radio România, Victor Nistor, comisar-şef de poliţie:
Toate cantităţile mari capturate în România, în ultimii ani, au fost în tranzit, nu erau destinate pieţei româneşti. Ca şi alte ţări din Europa, România este vizată de rutele de traficanţi, având acces la portul de la Marea Neagră în special şi fiind pe clasica rută balcanică, cea care pleacă din Afganistan, Iran, prin Turcia către Bulgaria şi România, până în vestul Europei, referitor la rutele de heroină. Dacă ne comparăm cu ţările din jur, strict referitor la combatere, punctul nostru de vedere este că stăm foarte bine, cantităţile care sunt destinate pieţei româneşti sunt în continuă creştere, pentru că toate rapoartele de monitorizare a traficului de droguri reflectă faptul că toate tipurile de droguri sunt mult mai prezente pe piaţă şi numărul de consumatori este în continuă creştere.
Victor Nistor crede că România nu este pregătită pentru legalizarea drogurilor uşoare chiar dacă unele asociaţii cer acest lucru. El spune că aceste măsuri ar putea fi luate eventual gradual, să fie pregătit sistemul sanitar şi cel de învăţământ prin care oamenii să conştientieze pericolul expunerii la consumul de droguri şi de abia apoi se poate adopta o variantă, nu neapărat de legalizare a lor, cât mai ales de dezincriminare a consumului pentru unele categorii de droguri uşoare.
