Europa, în ecuaţia terorismului
Pentru a şasea oară în acest an, un atac terorist cu consecinţe majore a lovit, recent, Turcia, lăsând în urmă zeci de morţi şi sute de răniţi.
Corina Cristea, 08.07.2016, 09:16
Pentru a şasea oară în acest an, un atac terorist cu
consecinţe majore a lovit, recent, Turcia, lăsând în urmă zeci de morţi şi sute
de răniţi.
Nu vom ceda şi vom continua să prosperăm ca o ţară puternică
democratic şi economic, a declarat, la Bucureşti, ambasadorul Turciei în
România, Osman Koray Ertaş, potrivit căruia, mişcarea radicală aflată în
spatele atacului terorist de la aeroportul Ataturk din Istanbul are ca ţintă
valorile moderne pe care ţara le împărtăşeşte cu partenerii europeni. El a
amintit că Turcia a fost, de-a lungul timpului, ţinta mai multor formaţiuni
teroriste: anul trecut – a spus
diplomatul – a fost unul dificil pentru naţiunea noastră, pentru că am fost
ţintă pentru tot felul de grupuri teroriste care au acţionat mânate de diferite
motivaţii. Asta include şi terorismul PKK, cu care naţiunea noastră se luptă de
decenii şi, mai recent, şi terorismul Daesh. Atacul arată că, de fapt,
terorismul nu are religie, mai spune oficialul turc, amintind că majoritatea
celor peste 40 de morţi în acest atac sunt musulmani – de aceea este greşit să
corelăm terorismul cu o religie, expresii precum terorism islamic sau
terorism radical islamic nefăcând altceva decât să ajute propaganda
grupărilor radicale.
Ceea ce s-a întâmplat la Istanbul va fi un punct de
cotitură în lupta împotriva grupărilor teroriste – aprecia, la rândul său, la
Ankara, preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Ca după fiecare atentat, măsurile de
securitate au fost sporite, iar analiştii spun că lucrul cel mai important care
poate cu adevărat să aducă o schimbare în ceea ce priveşte evoluţia luptei
împotriva terorismului este găsirea unor soluţii politice negociate pentru
zonele de conflict – în primul rând Siria şi Irak.
Invitat la Radio România,
fostul ministru al Apărării, eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu, explică de ce
este Turcia expusă unor astfel de atacuri: Turcia e mult mai
aproape, să spunem aşa, de ce se întâmplă în Siria şi mult mai aproape de
mizele locale. Din punctul acesta de vedere, Turcia este inevitabil o ţintă,
plus că e vorba de nişte posibilităţi probabil de acţiune mai facile pentru cei
care vin din zonă, care altfel ar trebui să traverseze un continent întreg. Să
nu uităm că nu e primul atentat, au mai fost câteva atentate şi toate au fost
revendicate nu atât de kurzi, cât de extremiştii legaţi de Daesh.
Şi în vestul Europei ameninţarea teroristă este constant prezentă, EURO 2016
reprezentând un motiv suplimentar de teamă. Principalul semn de întrebare -
capacitatea francezilor de a asigura securitatea celor 10 milioane de turişti
prezenţi la turneul final.
Aflată într-o stare de alertă totală de mai bine de
un an, Franţa a recurs la mai multe soluţii din dorinţa de a avea o competiţie
lipsită de evenimente tragice, atât pe stadioane cât şi pe străzi. În cifre
este vorba despre mobilizarea a circa 100 de mii de politişti, militari şi
firme private de securitate pentru a proteja străzile, iar forţele de ordine au
primit puteri sporite pe durata EURO 2016. Alături de acestea, este vorba de
toleranţă zero faţă de orice persoană sau gest suspect, controale corporale
tratate cu foarte mare atenţie, precum şi interzicerea survolării aeriene a
celor 10 stadioane de la EURO 2016, păzite cu o tehnologie împotriva dronelor.
Toate acestea sunt efecte fireşti ale terorii instaurate de atentatele
petrecute în Hexagon anul trecut. Franţa trebuie să-şi reorganizeze serviciile
de informaţii – este concluzia unei comisii parlamentare care a anchetat timp de
6 luni atentatele amintite. Parlamentarii francezi spun că nu oamenii din
aceste structuri sunt vinovaţi pentru eşecul general constatat în prevenirea
atentatelor care au făcut 147 de morţi şi peste 500 de răniţi, ci fragmentarea
comunităţii de informaţii. Aceasta a făcut imposibilă comunicarea şi a pus
probleme grave prevenirii şi, respectiv, combaterii actelor teroriste. În
prezent, serviciile franceze de informaţii sunt divizate în şase entităţi
aflate în subordinea Ministerelor Apărării, de Interne şi al Economiei, cu
participarea unor poliţişti specializaţi, vameşi şi militari. Pentru a evita
această fragmentare excesivă, comisia parlamentară de anchetă a propus crearea
unui comandament unic prin înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de luptă
împotriva Terorismului subordonată direct primului-ministru, după modelul
american al Centrului Naţional Antiterorist creat după 11 septembrie 2001.
Ţările europene trebuie să dispună de o mai bună conectare şi partajare a
informaţiilor colectate de autorităţile lor naţionale, atrăgea, de altfel,
atenţia ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, după atacurile
teroriste de la Bruxelles. Declaraţiile survin în contextul în care birourile
de înregistrare a străinilor, autorităţile ce acordă viză, poliţia şi serviciile
de informaţii îşi păstrează în continuare datele separat. Potrivit oficialului
german, Europa, inclusiv Germania, reprezintă o ţintă pentru terorişti.
Unele persoane cred că ameninţările se diminuează în contextul succeselor
militare din Siria şi Irak, unde reţeaua Stat Islamic pierde teren. Eu nu văd
lucrurile în acest fel. Eu consider că este vorba de un efect asimetric: dacă
organizaţia teroristă Stat Islamic va fi slăbită, va încerca să transfere
conflictul în străinătate, atrage atenţia Thomas de Maiziere.
