Educaţia – soluţia pentru integrarea romilor

90 la sută din romii europeni trăiesc sub limita sărăciei şi sunt victime ale discriminării în diferite forme. Mai ales copiii şi persoanele în vârstă, iar mulţi dintre aceştia recurg la cerşetorie.

Corina Cristea, 03.05.2013, 15:13

90 la sută din romii europeni trăiesc sub limita sărăciei şi sunt victime ale discriminării în diferite forme. Mai ales copiii şi persoanele în vârstă, iar mulţi dintre aceştia recurg la cerşetorie. Pentru a supravieţui, spun ei. 51% din familiile de romi chestionate susţin că suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an, în timp ce 15% spun că pentru ei aceasta este o suferinţă permanentă. Statisticile arată că în unele ţări, până la 30% din familiile de romi supravieţuiesc din asistenţa socială şi până la 24% din ajutorul pentru copii.

În România, romii constituie al doilea grup etnic minoritar după cel maghiar. Este vorba despre circa 500 de mii de persoane, conform datelor oficiale rezultate din recensământ. De mult mai mulţi în realitate, conform percepţiei generale. La Bucureşti, problemele etniei au fost discutate, recent, în cadrul unei conferinţe la care ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a subliniat că educaţia este principala soluţie pentru integrarea romilor şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora. Şi deja a trecut foarte mult timp fără progrese vizibile, a atras atenţia Mariana Câmpeanu:

Dacă în aceşti 20 de ani noi ne axam în principal pe educaţia copiilor în primul şi în primul rând, iată, la ora actuală am fi avut o generaţie de copii cu şanse foarte mari de a se putea integra în orice societate din Europa, cu şanse foarte mari să ocupe acele funcţii care sunt bine remunerate, care să le permită să aibă un nivel de trai superior, care să le permită ca, la rândul lor, copiii lor să se bucure de toate facilităţile pe care o societate modernă le oferă.”

Concepţia despre viaţă a romilor este simplă. Chestionaţi în cadrul unui sondaj de opinie, aceştia au fost de părere că o persoana are nevoie de sănătate, noroc şi sârguinţă pentru a reuşi in viaţă”. Asistenţa din partea statului este pe locul 4 după importanţă. Nouă din zece romi sunt victime ale discriminării în diversele ei forme. Şi nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană, după cum relevă datele Comisiei Europene. Sunt şi cifre care arată mai bine, spune Gelu Duminică, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Comunitară Împreună, din România, însă schimbările se produc extrem de lent. Gelu Duminică:

Acum 20 de ani, erau 0,1% tineri cu studii superioare, care veneau din interiorul minorităţii rome. În momentul de faţă sunt 1,2%. Creşterea e foarte mare, însă rămâne scăzută comparativ cu media naţională, care acum este undeva în jur de 10%. Există şi elemente care au cunoscut situaţii reale de îmbunătăţire, cum ar fi accesul la sănătate. ”

Gelu Duminică priveşte problema şi dintr-o altă perspectivă. El consideră că n-ar mai trebui să se vorbească despre romi ca despre o problemă socială, ci ca despre o oportunitate pe care România o are în perspectiva evoluţiei demografice în următorii ani. Gelu Duminică: În 2050, România va avea, conform Eurostat, aproximativ 16 milioane de cetăţeni din care numărul romilor va fi cam acelaşi – 1-1,3 milioane. Însă, populaţia romă cea mai tânără va fi suprareprezentată în intervalul 16-45 de ani, ceea ce înseamnă populaţie activă. Cu alte cuvinte, generaţiei mele, care acum are 35 de ani, ne va plăti pensiile, accesul la un sistemul de sănătate, accesul la un sistem de educaţie ş.a.m.d.”

Nevoia de integrare a romilor este o provocare majoră la nivel european. Instituţii dedicate, zeci de ong-uri şi programe au în centrul preocupărilor această problemă. Inclusiv în România şi Bulgaria, ţări cu numeroase comunităţi de romi. Ministrul Mariana Câmpeanu recunoaşte rolul politicilor naţionale în ce priveşte integrarea romilor, dar cere şi implicarea instituţiilor europene pentru a găsi soluţii viabile la nivel continental:

“Uniunea Europeană trebuie să accepte ideea că problema populaţiei rome este o problemă a UE, asa cum este o problemă a fiecărui stat comunitar. Şi că numai împreună, căutând o cale de colaborare şi de găsire a celor mai bune soluţii, vom putea să îi ajutăm pe aceşti oameni să nu mai rămână paria societăţii. Degeaba oferi o sumă de bani unei persoane, să plece dintr-un anumit loc, să se întoarcă în ţara de origine, pentru că, după un anumit interval de timp, ea revine.”

Ideea a fost susţinută, la Bucureşti, şi de comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune, László Andor. Potrivit acestuia, integrarea romilor nu trebuie să se limiteze la o comunitate sau alta, la un anumit oraş, regiune sau ţară. Dacă integrarea persoanelor de etnie romă dă greş, oriunde în UE, are de pierdut întreaga societate europeană. Pentru a face cu adevărat o diferenţă între viaţa de zi cu zi a romilor, mai ales a celor care trăiesc în medii defavorizate, e nevoie de efort comun şi de o implicare pe termen lung la nivel european, naţional, regional şi local.