Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

După Crimeea, Transnistria?

Anexarea, în martie, a peninsulei ucrainene Crimeea alimenteză temerile că, odată redeşteptat, apetitul teritorial al Rusiei va pretinde noi anexiuni. Ieşită, de facto, de mai bine de două decenii de sub controlul Chişinăului, regiunea separatistă pro-rus

După Crimeea, Transnistria?
După Crimeea, Transnistria?

, 07.11.2014, 09:53

Anexarea, în martie, a peninsulei ucrainene Crimeea alimenteză temerile că, odată redeşteptat, apetitul teritorial al Rusiei va pretinde noi anexiuni. Ieşită, de facto, de mai bine de două decenii de sub controlul Chişinăului, regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova, ar putea fi, avertizează unii analişti, următoarea pe lista de achiziţii a lui Vladimir Putin. Opinia nu e unanimă, fiindcă nici similitudinile dintre cele doua focare de conflict nu sunt depline.



Fâşie de pământ în stânga râului Nistru, Transnistria e, practic, o enclavă între fostele republici sovietice Moldova şi Ucraina şi nu se învecinează nemijlocit cu Federaţia Rusă. În timp ce între Crimeea şi ţărmurile ruseşti nu e decât îngusta strâmtoare Kerci, dintre Marea Azov şi Marea Neagră, Transnistria e la sute de kilometri de Rusia. Departe de a fi omogenă etnic, populaţia de circa jumătate de milion de locuitori e compusă în proporţie de 40% din românofoni, care rămân cea mai numeroasă comunitate, restul fiind, preponderent, slavi – ucraineni şi ruşi. După conflictul armat din 1992, dintre abia creata armată naţională a Moldovei, devenită independentă cu nici un an în urmă, şi separatiştii susţinuti de trupele ruse, Moscova a protejat militar şi a alimentat financiar şi energetic o Transnistrie devenită clientelară. În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia, pe atunci, a lui Boris Elţîn promitea să-şi retragă trupele şi arsenalul din estul Republicii Moldova. Toamna aceasta, la sesiunea generală ONU de la New York, şefa diplomaţiei de la Chişinău, d-na Natalia Gherman, a fost nevoită să reitereze apelul privind plecarea soldaţilor ruşi, fiindcă aceştia au rămas de neclintit. Potrivit evaluărilor realizate de specialişti, în ultimii 20 de ani Rusia a cheltuit pentru Transnistria circa 10 miliarde de dolari prin aşa-numite ajutoare umanitare, gaze şi alte forme de sprijin.



Expertul economic Petrişor Peiu a declarat pentru Radio România: Dacă pentru Transnistria, cu o populaţie de 500.000 de locuitori, s-a cheltuit atât, probabil că pentru Crimeea s-ar fi cheltuit de cinci ori mai mult, adică 50 de miliarde de dolari.”



Pentru Rusia, mai spun economiştii, a fost mai ieftin să anexeze Crimeea decât să procedeze ca în cazul Transnistriei. Dar, chiar şi aşa, nota de plată a anexiunii va fi una piperată. Salariile bugetarilor şi pensiile din Crimeea vor trebui aduse la acelaşi nivel cu acelea din Rusia, de cel puţin trei ori mai mari. Sumele mari care se vor duce spre teritoriul proaspăt anexat şi defel viabil economic vor majora deficitul bugetar al Rusiei. La toate acestea se adaugă sancţiunile economice americane şi europene.



Cu luciditatea unui veteran al diplomaţiei române, ambasadorul Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, e sceptic asupra eficienţei acestor sancţiuni şi se declară convins că dosarul transnistrean e mai degrabă clasat: Nu cred că Rusia va merge mai departe decât a-şi anexa Crimeea. Este cu totul neinteresant să-şi anexeze teritorial într-un fel sau altul Transnistria, care oricum îi aparţine, pentru ea nu e nici un fel de problemă. Este clar că nu aparţine Moldovei, este clar că pentru Moldova în acest moment cel puţin – chiar dacă sufleteşte vrem să sprijinim ideea integrităţii teritoriale a Moldovei – dar Transnistria reprezintă o piedică în evoluţia Moldovei pe un drum european. Sancţiunile cu care ameninţăm Rusia nu ştiu cât de eficiente vor fi, mai ales ţinând cont de capacitatea Rusiei de a suporta.”



Politolog de formaţie, eurodeputatul Cristian Preda nu crede nici el în similitudinile dintre cele două regiuni rebele pro-moscovite. Profesorul Preda subliniază că administraţia pro-occidentală de la Chişinău a încheiat, anul acesta, acorduri de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi pledează pentru o implicare mai activă a Bruxellesului în negocierile asupra Transnistriei: E vorba de două cazuri diferite. În ceea ce priveşte Transnistria, avem de-a face cu un conflict îngheţat de mai bine de două decenii. Această parte a Republicii Moldova este controlată de trupe ruseşti, fără ca ea să fie integrată în vreo structură politică din Federaţia Rusă, în timp ce în Crimeea, după invadarea teritoriului, totul a devenit o parte a regimului controlat de la Moscova. Uniunea Europeană nu recunoaşte anexarea Crimeei. Uniunea Europeană, pe de altă parte, susţine negocierile care angajează Federaţia Rusă în ceea ce priveşte Transnistria. Personal, cred că Uniunea Europeană trebuie să devină din observator, cum e în acest moment, o parte la masa negocierilor propriu-zise, având o voce mai importantă. Moldova e, de acum, un elev strălucit al Parteneriatului Estic. Interesul Uniunii Europene este, astăzi, altul decât cel din urmă cu două decenii şi mai bine.”



Sarcastici, sunt şi comentatori care avertizează că întreaga discuţie poate deveni caducă după alegerile de pe 30 noiembrie pentru Parlamentul de la Chişinău. Dacă, favorită în sondajele privind intenţiile de vot, opoziţia comunistă pro-moscovită revine la guvernare, nu Republica Moldova îşi va restaura autoritatea asupra regiunii secesioniste, ci fidelitatea acesteia din urmă faţă de Rusia va contamina, din nou, şi Chişinăul.

Foto: jorono / pixabay.com
Viitorul începe azi vineri, 01 noiembrie 2024

Republica Moldova, mai aproape de UE

Cetățenii din Republica Moldova s-au pronunțat, pe 20 octombrie, în favoarea modificării Constituţiei țării pentru a sprijini aderarea...

Republica Moldova, mai aproape de UE
Luna europeană a securității cibernetice 2024: #ThinkB4UClick (sursa foto: Comisia Europeană /commission.europa.eu)
Viitorul începe azi vineri, 18 octombrie 2024

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice

În luna octombrie a fiecărui an, în numeroase locații din toată Europa se organizează sute de activități – conferințe, ateliere,...

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice
(foto: jhenning / pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 11 octombrie 2024

În ce ritm îmbătrânim?

„Tinereţea se referă la optimism, la starea de bine şi la un scop pentru care să lupţi” – este crezul care a stat la baza activității...

În ce ritm îmbătrânim?
(foto: pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 04 octombrie 2024

Pachet pentru reindustrializarea României

Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România a fost anunțat un plan major pentru reindustrializarea țării. Cu o valoare de 3 miliarde de...

Pachet pentru reindustrializarea României
Viitorul începe azi vineri, 20 septembrie 2024

Energie pentru viitor

În ultimii ani, Uniunea Europeană a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să...

Energie pentru viitor
Viitorul începe azi vineri, 13 septembrie 2024

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic

Cifrele fac din incident cel mai mare eveniment cibernetic, depăşind toate atacurile şi evenimentele anterioare. A fost o disfuncţionalitate, un...

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic
Viitorul începe azi vineri, 21 iunie 2024

Legislativ nou la Bruxelles

Circa 370 de milioane de europeni cu drept de vot au fost chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a alege 720 de eurodeputați, dar doar...

Legislativ nou la Bruxelles
Viitorul începe azi vineri, 14 iunie 2024

Noi avertismente privind situația climatică

Oamenii, vinovaţi de încălzirea climei, reprezintă acelaşi „pericol” pentru planeta noastră ca „meteoritul care a exterminat...

Noi avertismente privind situația climatică

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company