Drepturile consumatorilor în economia digitală

Comerţul online din România a avut anul trecut cea mai spectaculoasă creştere din Uniunea Europeană, chiar dacă nu a reuşit să prindă din urmă celelalte ţări comunitare la capitolul cifră de afaceri.

Corina Cristea, 04.05.2018, 00:52

Comerţul online din România a
avut anul trecut cea mai spectaculoasă creştere din Uniunea Europeană, chiar
dacă nu a reuşit să prindă din urmă celelalte ţări comunitare la capitolul
cifră de afaceri. Explicaţia pentru această tendinţă este simplă – acest tip de
comerţ câştigă teren datorită avantajelor pe care le aduce: preţ mai redus şi timp salvat. Ce se vinde cel mai
bine pe internet? Produsele din domeniul
electrocasnicelor şi IT, urmate de ţinutele vestimentare, articolele pentru
copii şi cele din industria auto, spun cei care au ales să îşi desfăşoare
afacerile în acest mediu. Comerţul online a democratizat comerţul, spune
Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Română a magazinelor online,
vorbind despre avantajele sistemului: Prin intermediul tehnologiei, am acces la milioane de produse din faţa
unui dispozitiv conectat la internet. Nu mai am bariera că trebuie să mă
deplasez şi să am anumite produse în proximitate sau în cel mai apropiat oraş.
Pot să-l comand online şi îmi vine acasă, chiar dacă locuiesc în mediul rural. Din
punctul acesta de vedere, tehnologia ne îmbunătăţeşte viaţa de zi cu zi. În
ceea ce priveşte partea de educaţie, există o serie de iniţiative private
pentru a acoperi această zonă, atât pentru tineri, care încă din şcoală au de-a
face cu tehnologia, cât şi pentru cei mai în vârstă.

Avantajele vin, însă,
la pachet cu o serie de vulnerabilităţi în mediul online. În acest context, una
dintre provocări rămâne asigurarea drepturilor consumatorilor. Şi nu doar în
ceea ce priveşte comerţul online, ci în tot ceea ce ţine de economia digitală. Irina
Chiriţoiu, directorul Centrului european al consumatorilor din România, explică: Din punctul de vedere al
protecţiei consumatorilor, această economie digitală sau piaţă unică digitală,
pe care Comisia Europeană încă din 2015 a adus-o în discuţie, înseamnă
uniformizarea legislaţiei la nivelul UE cu un minim de legislaţie generală în
toate statele membre. Pentru că, dacă pornim de la procentul de 69% dintre
europeni care achiziţionează, care folosesc internetul prin partea de conectare
cu prietenii, prin partea de a viziona un film, de a asculta muzică şi de a
face, sigur, şi achiziţii online, într-adevăr această cifră ne duce cu gândul
că drepturile consumatorilor în mediul digital trebuie să fie mult mai bine
respectate şi evidenţiate. Comisia Europeană, de-a lungul ultimilor doi ani, a adus
o plus-valoare protecţiei consumatorilor prin câteva reglementări pe care le-a
făcut.

Conform studiilor realizate de Biroul român de audit Transmedia, în
2017, 3 milioane de oameni din mediul urban – reprezentând o treime din
populaţia oraşelor – a realizat cumpărături online. Aceştia reprezintă mai mult
de jumătate dintre utilizatorii de internet din mediul urban din România.
Datele mai relevă că un sfert din utilizatorii de internet realizează
cumpărături online, 26% declarând că cel puţin o dată la trei luni
achiziţionează un produs sau un serviciu pe net. În ceea ce priveşte profilul
cumpărătorilor online – este vorba de persoane tinere, cu vârsta până în 45 de
ani, educaţi, din oraşe mari, întreprinzători particulari sau persoane cu
funcţie de conducere şi venituri peste medie. Care sunt priorităţile pentru ca
România să-şi consolideze domeniul comerţului online? Din nou, Florinel Chiş: Pentru a dezvolta mai departe comerţul online în
România avem nevoie ca un procent mai mare din populaţie să aibă acces la
internet. Ulterior, pentru a ajunge să comand online am nevoie ca partea de
infrastructură digitală să existe. Mai departe, avem nevoie ca partea
legislativă să susţină această creştere. În momentul acesta, avem directivele
şi regulamentele transpuse. În acelaşi timp, active în legislaţia naţională mai
sunt, însă, reminescenţe de dinaintea intrării României în Uniunea Europeană,
care trebuie armonizate. De asemenea, există o aplicare diferenţiată între
instituţiile statului pe aceleaşi aspecte – o autoritate interpretează un lucru
într-un anumit fel, altă autoritate vine şi interpretează într-un alt sens, iar
aceste lucruri trebuie, de asemenea, armonizate.

De ce se tem românii când fac
cumpărături pe internet? Potrivit Biroului român de audit Transmedia, jumătate
dintre cei care fac cumpărături online se tem, în primul rând, pentru siguranţa
datelor personale. Se va schimba situaţia odată cu intrarea în vigoare a noului
regulament european pentru protecţia datelor? Toate instituţiile
şi companiile care procesează date cu caracter personal trebuie să se alinieze
noului regulament al Uniunii Europene (GDPR – General Data Protection
Regulation) până la 25 mai, altfel riscă amenzi de până la 20 de milioane de
euro. Acesta este menit să întărească drepturile persoanelor
fizice, care în relaţia cu diverşi operatori de date pot cere modificarea,
actualizarea sau ştergerea anumitor informaţii, astfel încât să aibă control în
ceea ce priveşte datele personale.