Dimensiunea terorismului în 2019

Despre atentatele de acum 18 ani din SUA s-a spus că au schimbat lumea. Aproape 3.000 de persoane, inclusiv români, au fost ucise după ce 19 terorişti ai reţelei Al Qaeda au deturnat, pe 11 septembrie 2001, patru avioane de pasageri.

Corina Cristea, 20.09.2019, 14:39

Despre atentatele de acum 18 ani din SUA s-a spus că au schimbat lumea. Aproape 3.000 de persoane, inclusiv români, au fost ucise după ce 19 terorişti ai reţelei Al Qaeda au deturnat, pe 11 septembrie 2001, patru avioane de pasageri. Atentatele au fost considerate cele mai sângeroase din istorie, iar acţiunile de combatere a terorismului sunt departe de a se încheia. Atentatele au scos la iveală vulnerabilităţi şi au schimbat politica internaţională.

Invitat la Radio România, generalul Decebal Ilina face o trecere în revistă a conjuncturii în care s-au produs atentatele (track): Terorismul se bazează pe elementul surpriză. Prima linie de apărare în lupta împotriva terorismului îl deţin de serviciile de informaţii şi s-a dovedit că serviciile de informaţii, deşi aveau unele date, nu au putut să le coroboreze şi să le interpreteze. Aveau şi foarte multe indicii care ar fi putut să îi conducă la ideea că se pregăteşte un atentat împotriva SUA, dar din foarte multă naivitate, din multe alte considerente, nu au acţionat atunci când trebuia. Ceea ce a fost bun după toate acestea – s-a creat o coaliţie internaţională a serviciilor de informaţii în combaterea terorismului, adică se face un transfer de informaţii, ceea ce e un lucru foarte important, pentru că fiecare poate contribui cu elemente în stabilirea unor detalii, care pot combate actele acestea teroriste. Dar din punctul de vedere al felului cum au acţionat Statele Unite, s-au dovedit total nepregătite. Din punctul meu de vedere, istoria nu învaţă pe nimeni nimic, dar îi pedepseşte pe cei care nu îi cunosc lecţiile. Adică nu au luat în considerare faptul că se întâmplaseră atât de multe acte teroriste până la 11 septembrie.”

Definit ca o tactică de luptă neconvenţională, terorismul se bazează pe producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, sporit de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.

În opinia lui Decebal Ilina, cu toate eforturile internaţionale de combatere a acestui flagel, inclusiv prin crearea coaliţiei internaţionale antiteoriste, conduse de SUA, omenirea este încă departe de a găsi soluţia care să reducă pericolul terorismului:

“Terorismul a însoţit lumea din vremurile antice. Or, în toată perioada asta, comunitatea internaţională s-a concentrat să combată efectele pe care le-au avut cazurile acestea de terorism şi s-a aplecat mult mai puţin sau aproape deloc în combaterea cauzelor. Pentru că oamenii nu se nasc terorişti, femeile nu nasc terorişti, ci nasc copii liberi, oameni liberi. Oamenii aceştia devin terorişti datorită condiţiilor, mediului în care trăiesc. Eu cred că lumea asta ar putea fi mult mai bună dacă am înlocui căile acestea belicoase, deci ale războiului, cu diplomaţia. Mie mi se pare foarte corect ce face preşedintele Trump că începe să dialogheze şi că se gândeşte să retragă trupele americane din majoritatea conflictelor pe care predecesorii lui le-au iniţiat.”

Datele statistice arătau acum câţiva ani că numărul atentatelor teroriste era în creştere, cele mai multe atacuri fiind concentrate în Asia de Sud-Est, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în Nordul Africii şi în vestul Europei – în Franţa şi Belgia. Institutul pentru Economie şi Pace din Sidney a centralizat datele pentru 2014, de exemplu, care relevă că peste 32 de mii de oameni şi-au pierdut viaţa în atentate, cu 80 la sută mai mulţi decât în anul precedent. Ţările cele mai afectate de terorism – Afganistan, Irak, Nigeria, Pakistan şi Siria.

Mai bine de jumătate din victime intrau în responsabilitatea organizaţiilor teroriste „Statul Islamic” şi Boko Haram” – o organizaţie teroristă africană activând mai ales în Nigeria. Al Qaida era, de asemenea, în continuare o ameninţare de luat în serios. Numărul victimelor atacurilor teroriste s-a diminuat, însă, considerabil la nivel mondial în 2018. Într-un interviu pentru Deutsche Welle, expertul în terorism Matthew Henman a explicat care sunt cauzele și de ce nu trebuie, totuși, să fim prea optimiști.

“În anii 2016 și 2017, numărul atentatelor teroriste a crescut în mod dramatic din cauza luptelor cu gruparea teroristă Statul Islamic pentru controlul unor teritorii din Irak și Siria, în orașele Mosul și Rakka, dar și în alte regiuni. În 2018 nu s-a mai ajuns la lupte de aceste dimensiuni pentru controlul unor aglomerări urbane mai mari”, spune Matthew Henman, potrivit căruia, scăderea numărului atentatelor din Siria și Irak a fost factorul cel mai important care a contribuit la diminuarea numărului atacurilor teroriste la nivel mondial.

Evoluția aceasta se explică în primul rând prin slăbirea Statului Islamic. Ar fi o eroare gravă să credem, însă, că Statul Islamic a fost învins, mai spune expertul în terorism. Pericolul persistă, teroriștii de la ISIS sunt activi în continuare, nu doar în Irak și Siria, ci și în Afganistan, Africa de Vest, Yemen, Somalia și Asia de Sud-Est. Doar pericolul reprezentat de talibani se mai apropie de ISIS. În 2018, numărul victimelor acestor extremiști s-a dublat în comparație cu anul precedent, au existat multe victime din rândurile forțelor de ordine din Afganistan. De la începutul acestui an, doar la Kabul, aproape 200 de persoane au fost ucise şi circa 900 au fost rănite în atacuri teroriste.