Deveselu, punct pe harta securităţii
România a devenit prima ţară din lume care găzduieşte un sistem de interceptare terestru cu rachete SM 3 capabile să distrugă rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune.
Corina Cristea, 08.01.2016, 13:24
Având la bază un acord încheiat în 2011 între România şi SUA, componenta de la Deveselu (sudul României) a scutului antirachetă a ajuns într-o nouă fază, la mijlocul lunii decembrie a lui 2015 fiind declarată capabilitatea tehnică a acestei facilităţi. Sistemul dispune de interceptoare de rachete balistice de tip SM 3, care vor avea rolul de a acoperi sud-estul Europei. După aderarea la NATO în 2004, sistemul este cel mai important proiect pentru protejarea teritoriului şi populaţiei României în faţa unor ameninţări concrete.
Corespondentul Radio România la Wahington, Doina Saiciuc explică: România a devenit prima ţară din lume care găzduieşte un sistem de interceptare terestru cu rachete SM 3 capabile să distrugă rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. La Deveselu au fost instalate 24 de asemenea rachete, care vor apăra flancul sud-estic al NATO în faţa unei ameninţări balistice. Sistemul american de apărare antirachetă în Europa a fost conceput în etape, prima privind protecţia unor porţiuni ale Europei de sud-est prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM 3 amplasate pe nave.
A fost, de asemenea, amplasată o bază radar înaintată care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Etapa a doua priveşte extinderea protecţiei aliatelor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptor SM 3, care să permită lansarea de la sol, şi a unei noi baze radar. În etapa a treia, cu orizontul de timp 2018, se va extinde acoperirea sistemului la toate statele membre NATO din Europa prin amplasarea unei noi baze terestre în centrul Europei, în Polonia, ca şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi rachete SM 3 amplasate pe mare şi pe uscat.”
Ambasadorul Bogdan Aurescu, negociatorul-şef al Bucureştiului al acordului privind amplasarea în România a sistemului american antirachetă, aminteşte că, în septembrie 2009, preşedintele Obama anunţa modificarea conceptului sistemului antirachetă. Noul concept presupunea o concepţie diferită faţă de sistemul antirachetă promovat de administraţia republicană anterioară, prin urmare şi o amplasare diferită faţă de designul anterior al sistemului acestor elemente ale scutului.
Prin urmare, în loc de Polonia şi Cehia şi de tipul de interceptor care se chema „Ground-base interceptor”, au fost alese România şi Polonia şi sistemul de rachetă interceptoare care se cheamă „Standard missile 3”, care distrug rachetele ostile cu forţa cinetică, fără să aibă alt tip de încărcătură explozivă sau nucleară sau de alt gen. Care au fost motivele pentru care România a fost aleasă ca locaţie pentru amplasarea componentei sistemului antibalistic american?
Bogdan Aurescu: Amplasarea a fost aleasă în România, pentru că, din punctul de vedere al sistemului antirachetă, ea corespundea cel mai bine şi corespunde şi în continuare cel mai bine necesităţii de a proteja teritoriile, populaţiile şi forţele aliate de eventuale rachete ostile din afara spaţiului euroatlantic, cu precădere din zona Orientului Mijlociu. Şi amplasarea în România a fost aleasă, spre deosebire de posibilele amplasări în alte state aliate din această zonă, tocmai pentru avantajele geografice, dar şi pentru stabilitatea pe care România o reprezintă din punct de vedere politic, din punct de vedere social, pentru faptul că aveam deja în construcţie acest parteneriat strategic bilateral foarte important.”
La est de România, Rusia nu priveşte cu ochi buni construcţia scutului antirachetă, pe care îl consideră o ameninţare la adresa sa. În pofida declaraţiilor privind caracterul defensiv al acestuia făcute atât de Bucureşti, cât şi de Washigton sau de NATO, Moscova a declarat în repetate rânduri că desfăşurarea scutului antirachetă va afecta echilibrul strategic global şi va crea ameninţări la adresa securităţii sale, ceea ce o va obliga să ia măsuri de răspuns. Din nou, Bogdan Aurescu: Declaraţiile pe care Federaţia Rusă le face nu sunt noi. Ele au apărut încă de la momentul în care proiectul acesta a început să capete consistenţă şi am avansat în implementarea acordului. Dar aceste ameninţări pe care Moscova le face în mod constant nu trebuie să ne îngrijoreze, pentru că România ca stat membru al Alianţei Nord-Atlantice este protejată poate mai bine decât a fost protejată vreodată în istoria sa modernă şi contemporană. Şi, dintr-un alt punct de vedere, avem garanţiile pe care Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ni le conferă. Până la urmă, aceste îngrijorări pe care Rusia le exprimă în mod constant şi care sunt foarte clar dezarmate de argumentele pe care şi România şi SUA şi NATO le-au oferit în mod constant Rusiei, atât direct, cât şi în mod public, nu fac altceva decât să confirme faptul că, printr-o prezenţă americană permanentă la Baza de la Deveselu, Bucureştiul nu se va mai întoarce niciodată într-o altă sferă de influenţă.” Şi, adaugă Bogdan Aurescu, poate că acesta este cel mai important element simbolic pe care-l aduce proiectul scutului antirachetă.